Asta e concluzia unui grup de jurnaliști din presa quality, după studierea audiențelor site-urilor de știri și a modului cum rețelele sociale au rostogolit două știri. Una a Simonei Halep, în triumf, pe arenele regale de la Wimbledon, și alta despre croșeul aplicat lui Dan Alexa de Anamaria Prodan.
Pe internet, răspândirea filmulețului bătăii „rupte din raiul amantlâcului“ a fost mult mai mare decât a reverenței Simonei Halep față de Ducesa de Cambridge sau a imaginilor forehand-urilor victorioase.
Ciifrele vorbesc.
Să fie vina algoritmilor sau a voinței publicului de a vedea înjurături și violențe?
Sigur că, dacă îi întrebi pe industriașii din spatele rețelelor de socializare, îți vor răspunde că asta caută lumea, avidă de senzațional.
Din punctul de vedere al colegilor pe care i-am consultat, nimic nu poate fi mai senzațional decât o victorie împotriva Serenei Williams.
Conform datelor de audiență publicate de paginademedia.ro, 1,1 milioane de români au urmărit transmisia Eurosport de pe arena centrală din templul tenisului londonez.
Păi, și atunci, cum de viralul publicat de sport.ro cu palma dată de Anamaria Prodan a depășit cu mult o asemenea audiență fantastică?
La fel ca baza de date a alegerilor europarlamentare, răspunsurile stau într-un seif electronic.
„Surprinse de sport.ro, imaginile au pornit în ocolul lumii digitale, accelerate de Facebook. Site-urile media au preluat și ele secvența, dar multiplicarea a fost asigurată, înainte de orice, de algoritmii secreți ai rețelelor sociale și ai căutărilor pe Google“, notează Cătălin Tolontan.
E nevoie de o legislație care să controleze factorii de multiplicare a violenței și să identifice eventualele hub-uri de multiplicare. Unii le zic „ferme de troli“. Alții, grupuri organizate în spațiul virtual. O serie consistentă susține că nicio lege nu se poate impune internetului.
Noi, ca victime ale hulei de laborator, nu ne gândim că ar fi necesară o normă juridică menită să limiteze libertatea de expresie, drept apărat de majoritatea constituțiilor din lume, ci dimpotrivă, să apere cetățeanul de acțiuni antisociale.
De mult timp am susținut că există o serie de laboratoare care promovează ura, având un singur scop: divizarea societății românești.
A venit timpul să ne organizăm viața.
Specialiștii din IT recunosc, pe la colțuri, existența factorilor de multiplicare. E neinteresant dacă noul Big Brother vrea să instituie Ministerul Adevărului sau să conducă agenda publicului prin violență. Cititorul trebuie protejat de agresiunile și de desantul știrilor false.
Povestea Robert Turcescu despre o convorbire pe care a avut-o cu soția sa despre achiziționarea unui produs sau a unui serviciu. A doua zi a fost invadat de reclame. Există o ureche secretă?
Recent, Facebook a fost amendat cu 5 miliarde dolari pentru că a pus baza de date a utilizatorilor unei firme private în SUA. E neinteresant că din acest motiv au scăzut acțiunile companiei pe burse.
Franța vrea o lege împotriva propagării urii
Săptămâna trecută, Adunarea Națională din Franța a adoptat, cu o largă majoritate, o propunere legislativă prin care platformele online vor fi obligate să șteargă postările care instigă la ură. Urmând exemplul Germaniei, proiectul de lege din Franța prevede că rețelele de socializare trebuie să elimine postările ofensatoare în 24 de ore de la momentul în care le sunt sesizate. Membrii Camerei inferioare a Parlamentului au adoptat, cu 434 vs 33, legea, care este modelată pe norma juridică germană ce a intrat în vigoare anul trecut. 69 de deputați s-au abținut. Proiectul de lege privind reducerea discursului urii pe internet are ca scop declarat ștergerea trolling-ului rasist. Site-urile care nu respectă legea și nu elimină conținuturile „evidente de ură“ vor putea primi amenzi de până la 1,12 milioane euro. Camera Superioară, Senatul, va examina acum legislația și ar putea sugera amendamente.
Un pistolar și-a transmis live actele teroriste
Recent, un pistolar din Noua Zeelandă a transmis live pe internet acțiunile teroriste asupra a două moschei, având o cameră video ținută pe cap. Înregistrările au fost multiplicate de milioane de ori, în ciuda eforturilor autorităților de a le elimina. În timpul unui summit de la Paris, din luna mai, mai multe voci oficiale ale executivelor europene au cerut înăsprirea legislației împotriva discursurilor urii pe internet.
„Trebuie să protejăm persoanele online, în special pe cele mai vulnerabile“, a declarat Laetitia Avia, care a elaborat proiectul de lege. Ea a mai spus, săptămâna trecută, că pe adresa Parlamentului francez s-au primit atâtea insulte rasiste pe Twitter, în fiecare zi, încât a crezut că sunt probleme tehnice.
Criticii spun că legea dă prea multă putere platformelor de social media, pe care le face arbitrii libertății de expresie online.
Reprezentanții Facebook au pus la îndoială fereastra de timp de 24 de ore pentru eliminarea conținuturilor care incită la ură, spunând că multe postări necesită o analiză atentă și o evaluare juridică extrem de complicată.
În Germania funcționează de un an Legea Netzwerkdurchsetzungsgesetz (NetzDG), care cere site-urilor de social media să se miște rapid pentru a înlătura discursurile de ură, știrile false și materialele ilegale. Cuvântul „gazat“ e interzis.
Site-urile care nu elimină posturile „evident ilegale“ se pot confrunta cu amenzi de până la 50 milioane de euro (44,3 milioane de lire sterline). Legea oferă rețelelor sociale 24 de ore să acționeze după ce au fost informate despre materialele care violează legea.
„Acționați mai repede!“, se spune în preambulul legii.
Legea NetzDG a fost adoptată la sfârșitul lunii iunie 2017 și a intrat în vigoare la începutul lunii octombrie a acelui an.
Poliția din Germania a lansat, în luna iunie, zeci de raiduri în întreaga țară, ca parte a unui program de acțiune împotriva infracțiunilor de instigare ce se răspândeau pe internet. Biroul Federal de Poliție Criminală (BKA) a recunoscut public că polițiștii au căutat grupuri de hateri în 13 state federale, ca parte a unei operațiuni coordonate. Una dintre cele mai mari operațiuni a avut loc în orașul de vest Koblenz, unde apartamentele a 12 suspecți au fost percheziționate în legătură cu două grupuri extremiste de pe Facebook. Cei 12 suspecți aveau vârste cuprinse între 45 și 68 de ani și se credea că sunt responsabili pentru grupurile numite „Patrioții“ și „Germania noastră este patriotică și liberă“. Între decembrie 2017 și aprilie 2018, au fost raportate mai multe încălcări ale legilor germane privind discursurile de ură, inclusiv un comentariu potrivit căruia solicitanții de reîntregire a familiilor de migranți ar trebui să „fie toți gazați“. De asemenea, se presupune că suspecții au cerut în mod deschis membrilor să comită crime, să încurajeze ura rasială și religioasă și să folosească simboluri interzise (utilizarea imaginilor asociate naziste este ilegală în Germania).
Germania se străduiește să pună în aplicare legile stricte ale interzicerii discursului de ură. Autoritățile se plâng că rețelele sociale nu elimină comentariile rasiste și pe cele care instigă la ură. De asemenea, specialiștii, împreună cu reprezentanții din Executiv, caută soluții de aplicare a legii, în condițiile în care rețelele sociale nu sunt preocupate.
Cu toate acestea, vigilența poliției pare să dea roade. Dacă în 2017 autoritățile din toată Germania au înregistrat pe internet 2.270 cazuri de discursuri de ură ilegale, în 2018 numărul s-a redus la 1.472.
E nevoie și în România de o lege similară. Măcar să știm de unde vine filonul urii.
