de decizie al UE si garant al suveranitatii statelor membre). Presedintii grupurilor politice au preferat sa amane votul pana in septembrie.  Socialistii si liberalii insista chiar asupra prezentarii de catre Jose Manuel Barroso, singurul candidat, a unui program politic detaliat si convingator. Astfel, majoritatea parlamentarilor incearca sa inlature  stampila euroscepticilor, care spun ca PE este o simpla camera de inregistrare a propunerilor CE si ale Consiliului celor 27.

 

Analistii observa ca, prin aceasta situatie, parlamentarii isi asuma rolul de

reprezentant cu drept de veto al cetatenilor europeni care i-au ales, lucru prefigurat de Tratatul de la Lisabona, dar care nu este inca in vigoare, ci ar urma sa intre la inceputul anului viitor. "Este bine ca Barroso sa fie contestat si fortat sa prezinte un program politic, dar contestarea sa fara alternativa nu are acelasi impact", a afirmat insa analistul de la Centrul pentru studii politice europene Julia de Clerck-Sachsse. Este limpede insa ca, neexistand un traseu limpede in cazul in care propunerea Consiliului European ar fi respinsa, amanarea nu este decat un instrument de negociere si un mod de a castiga timp. Inclusiv socialistii romani asteapta in schimbul sustinerii lui Jose Manuel Barroso implicarea acestuia in masuri sociale.

 

"Asteptam un program din partea lui Jose Manuel Barroso, care sa se angajeze pe anumite chestiuni punctuale: ajutor in criza economica, apararea securitatii romanilor, ridicarea restrictiilor", a declarat europarlamentarul PSD Corina Cretu. La randul sau, europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat ca PPE il sustine "cu toata forta" pe Jose Manuel Barroso pentru alegerea in cel de-al doilea mandat, aratand ca acesta nu va intampina dificultati in toamna. "Sunt negocieri intre grupurile politice care doresc compensatii. Barroso are realizari indiscutabile.

 

El s-a miscat rapid gestionand programul anticriza si a demonstrat in momente critice precum criza gazului", a spus Stolojan. Daca socialistii europeni nu au prezentat nici un candidat alternativ, ecologistii si anumiti liberali nu si-au pierdut speranta ca vor putea propune o candidatura rivala la cea a lui Barroso pana in toamna. In cazul in care Tratatul de la Lisabona va fi ratificat, prevederile documentului vor permite PE sa fie pe picior de egalitate cu Consiliul. In prezent, consultati pe proiecte de agricultura sau pescuit, eurodeputatii vor avea un cuvant care va cantari greu in privinta textelor.

Presedintele PE va fi polonezul Jerzy Buzek
Un presedinte va alege totusi Parlamentul European in sesiunea inaugurala. Pe al sau. Negocierile politice au dus la un singur candidat, fostul premier Jerzy Buzek. Politician fara pata, unul dintre liderii Solidaritatii, Jerzy Buzek a fost ales in circumscriptia sa in 2004, fara afise si fara participari la talk-showuri. S-a bazat numai pe reputatia sa impecabila si pe increderea oamenilor. La inceput de mandat, grupurile politice au negociat conducerea comisiilor din Parlamentul European. Cel mai mare grup politic PPE a obtinut presedintiile comisiilor pentru afaceri externe, bugete si dezvoltare regionala, considerate comisii-cheie. PPE a mai optat pentru Comisia de afaceri juridice, Comisia de cultura, Comisia de dezvoltare regionala si subcomisia de securitate si aparare.

 

Cel de al doilea grup din PE, socialistii, a optat pentru comisiile de mediu, agricultura, afaceri constitutionale, ocuparea fortei de munca, transport, libertati civile si subcomisia pentru drepturile omului. Rivalul lui Herbert Reul la conducerea Comisiei de mediu este germanul Jo Leinen, care a participat la protestele din anii ‘80 impotriva industriei nucleare si a prezidat Comisia de afaceri constitutionale. Alianta Liberalilor si Democratilor Europeni, cel de-al treilea grup politic, ar putea conduce Comisia economica si de afaceri monetare. ALDE ar putea gestiona si Comisia de control care supravegheaza modul in care sunt cheltuite fondurile la nivelul Uniunii Europene.