5.5 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăSpecialALEGERI LOCALE 2016. 15 candidați pentru funcția de primar al Brașovului. Ce...

ALEGERI LOCALE 2016. 15 candidați pentru funcția de primar al Brașovului. Ce proiecte au pretendenții

ALEGERI LOCALE 2016 BRAȘOV. 15 candidați, 10 ai partidelor politice și cinci independenți, s-au înscris în cursa pentru Primăria Brașov. 

Ei au explicat, pentru Agerpres, ce soluţii propun la problemele care vizează infrastructura municipiului, sprijinul acordat investitorilor care vin la Braşov, dar şi soluţiile pentru un învăţământ care să facă faţă cerinţelor actuale din economie. 

* Adrian Atomei, candidat din partea ALDE: În primul rând, în ceea ce priveşte infrastructura municipiului, trebuie spus de la bun început că avem un Plan de mobilitate despre care, din păcate, foarte puţini braşoveni ştiu, şi chiar candidaţi. Acest plan a fost elaborat de nişte experţi străini, la care au lucrat şi echipe din administraţie. Aici chiar am avut responsabilitatea de a coordona la nivelul Comitetului local acest grup de lucru pentru că în acea perioadă eram viceprimar (2012 – începutul anului 2015), grupul de lucru fiind format din reprezentanţi ai Primăriei, Consiliului Judeţean, Universitatea Transilvania, Agenţia Metropolitană Braşov, toţi cei care deţin date faţă de ceea ce înseamnă partea de mobilitate. Acest Plan de mobilitate reprezintă paşaportul nostru pentru următorii aproximativ 15 ani şi reprezintă o analiză la zi a problemelor pe care municipiul reşedinţă le are în momentul de faţă, adică necesitatea unor investiţii pe ceea ce înseamnă infrastructură, punctele critice din trafic, şi totodată are o proiecţie pentru următorii ani din punct de vedere al evoluţiei indicilor economici, sociali, şi aceste date sunt corelate cu nevoia investitorilor în infrastructură. 
În primul rând acest Plan de mobilitate trebuie să-l avem în vedere şi să-l respectăm pentru că este făcut de municipalitate şi de experţi care au elaborat asemenea planuri şi în străinătate. Ne-am bătut pentru a introduce în acest Plan de mobilitate şi construcţia aeroportului care ar putea da o gură de oxigen municipiului, dar şi judeţului, în ceea ce priveşte mediul economic şi dezvoltarea turismului. În partea centrală avem o problemă în ceea ce înseamnă parcările, problemă pe care o mai avem şi în unele cartiere mari ale oraşului, dar totodată şi gestionarea traficului în zona istorică a oraşului. Un alt element foarte important care, de altfel, va fi un proiect comun al Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean, se referă la gestionarea traficului în zona metropolitană şi transformarea Regiei Autonome de Transport în societate comercială. Toate acest probleme şi punerea în practică a Planului de mobilitate sunt pe agenda mea dacă voi fi ales primar. 
Din păcate, trebuie spus că efectiv au fugit câţiva investitori din Braşov în ultimii ani la Cluj sau Timişoara din cauza lipsei infrastructurii. Trebuie să atragem investitorii la Braşov printr-o serie de facilităţi pe care Consiliul local le poate acorda. De altfel am mai avut discuţii în acest sens cu colegii din Consiliul local, dar eu consider că facilităţile fiscale acordate pe o perioadă de trei, patru, cinci ani, în conformitate cu legislaţia actuală, şi chiar scutiri de taxe şi impozite, inclusiv identificarea unor zone cu posibilitate pentru dezvoltarea investiţiilor sunt priorităţi pentru mine. 
Eu consider că investiţiile în creşe trebuie să ţină cont de situaţia demografică. Din păcate municipiul Braşov nu stă foarte bine la acest indicator, iar singura posibilitate de creştere a acestuia ar fi o gură de oxigen în zona economică, stabilizarea tinerilor şi creşterea numărului locurilor de muncă. Apoi, dezvoltarea acelor şcoli profesionale după modelul Şcolii Kronstadt şi, împreună cu agenţii economici care deschid investiţii în zonă, mă preocupă în mod deosebit dacă voi fi ales de braşoveni. 

* Paul Becheanu, candidat din partea PPU: Faţă de oraşele de acelaşi nivel ca Braşovul, noi avem o pornire mai bună în 2016, pentru că multe probleme de infrastructură au fost rezolvate, şi mă refer aici la transportul public, iluminatul public, curăţenie, sunt lucruri evidente, care se văd. Depinde şi de câţi bani sunt alocaţi pentru a rezolva asfaltările tuturor străzilor din toate cartierele municipiului. Eu sunt surprins că mai văd situaţii, este adevărat rare, când o stradă este asfaltată de puţin timp, apoi este din nou spartă pentru alte lucrări. Acest lucru trebuie corelat cu celelalte societăţi din serviciul public. După părerea mea, sunt trei lucruri care nu mai pot fi amânate. Primul este legat de construcţia aeroportului, apoi rezolvarea încălzirii centralizate pentru cele 10.000 de apartamente care au mai rămas în sistem şi cărora, după cum ştiţi, li s-a oprit furnizarea apei calde şi probabil că nu vor avea nici căldură la iarnă, şi al treilea, construcţia unui spital municipal nou. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă este depăşit din toate punctele de vedere, nu pentru că eu sunt medic şi cunosc foarte bine situaţia, dar orice cosmetizare a lui face rău pentru că felul în care este construit nu mai corespunde. Aeroportul trebuie construit împreună cu alţi parteneri pentru că bugetul Consiliului Judeţean nu poate suporta aceste cheltuieli, lucru care s-a văzut de altfel, având în vedere că s-a construit în urmă cu doi ani doar pista şi atât. La fiecare patru ani, toţi cei care candidează spun că fac aeroport, spital, rezolvă problemele sistemului centralizat, dar după aceea nimeni nu mai face nimic. Dacă ajung primar voi ţine cont de cele trei priorităţi de care mă voi ocupa cu multă seriozitate. 
În ceea ce priveşte investitorii străini care ar dori să dezvolte afaceri în Braşov, eu cred că trebuie să avem un Plan Urbanistic General (PUG) clar, transparent, coerent, care să se îmbine cu planurile localităţilor învecinate din zona metropolitană. Atunci, investitorul dacă vede că este o predictibilitate vine singur, îşi găseşte forţa de muncă, fixează obiectivul şi investeşte. PUG nu poate fi schimbat prin hotărâre de Consiliu Local şi de aceea se merge în continuare pe PUZ, iar investitorii doresc stabilitate. 
Consider că acolo unde se dezvoltă oraşul trebuie făcută o prognoză. Ştim foarte bine că zona de nord a municipiului a cunoscut o dezvoltare rapidă, dar totodată acolo nu s-au construit şcoli, grădiniţe, creşe. Cred că de asemenea lucruri trebuie ţinut cont. În rest, în ultimii ani municipalitatea a mai construit grădiniţe, creşe, corpuri pentru unele şcoli, altele au fost mansardate, cred că la acest capitol stăm binişor. 

* Vasea Carchelan, candidat din partea PRM: Pentru ameliorarea problemelor actuale de infrastructură a Braşovului, atât cea rutieră, cât tot ceea ce înseamnă trotuare, canalizare, faţade de clădiri, necesită atenţie şi, implicit rezolvarea acestora prin reparaţii, întreţinere, cât şi prin redimensionare. Situaţia trecerilor de pietoni, care au creat de-a lungul timpului mari suferinţe concetăţenilor noştri, provoacă îngrijorare şi de aceea acest segment de infrastructură trebuie urgent rezolvat. Primarul împreună cu arhitectul şef al municipiului, specialişti din Ministerul de Interne, responsabili cu circulaţia rutieră trebuie să găsească împreună soluţii concrete astfel ca acest segment de infrastructură să nu mai cauzeze atâtea suferinţe şi fiinţa umană să fie protejată. Pentru transportul urban de călători trebuie achiziţionate autobuze noi pentru securitatea circulaţiei şi confortul cetăţenilor. 
Încurajarea şi atragerea de investitori autohtoni în primul rând, dar şi investitori străini, promovarea şi implementarea de politici fiscale atractive, dar şi simplificarea procedurilor administrative şi fiscale la nivel local. Reducerea de taxe şi impozite, în funcţie de numărul locurilor de muncă create şi active. Realizarea de parcuri industriale la nivelul cerinţelor, respectarea normelor interne, dar şi a recomandărilor europene. Investitorii privaţi serioşi şi oneşti vor avea un partener de încredere în Primăria Braşov. 
Investiţiile în educaţie sunt sigure pe termen lung şi asigură un viitor mai bun copiilor noştri. Infrastructura şcolară trebuie dezvoltată pentru a le oferi generaţiilor viitoare cele mai bune şanse de afirmare. Atragerea de fonduri nerambursabile pentru înfiinţarea, modernizarea şi dotarea creşelor şi a grădiniţelor. 

* Cornel George Comşa, candidat independent: Braşovului îi lipseşte în primul rând o coeziune în ceea ce priveşte modul în care arată oraşul din punct de vedere urbanistic şi ca structură. Primul lucru pe care l-aş face în calitate de primar este să reevaluez PUG-ul, să vedem cum arată centura ocolitoare şi să ne uităm puţin până la limita municipiului, pentru a vedea dacă putem extinde oraşul, pentru că despre asta este vorba. Un oraş nou, un oraş deştept, nu poate rămâne până în centura ocolitoare. Atâta potenţial există şi un primar vizionar, cu o echipă pe măsură, poate să redefinească infrastructura şi să o aşeze într-o perspectivă a secolului al XXI. Din păcate, între marile oraşe ale ţării Braşovul este codaş la infrastructură pentru că nu are aeroport, nu are autostradă, şi atunci pentru un oraş turistic vizitat de foarte mulţi străini, dar şi români, accesul este o mare problemă. În Braşov mai este nevoie de un oraş cu totul nou, care să fie lipit de cel existent, un oraş cu spital nou, cu universitate de medicină, cu clădiri verzi, cu parcuri noi, cu un plan nou care trebuie demarat din această toamnă. Pentru mine, prioritatea este schimbarea mentalităţii şi cred că viitorul primar trebuie să intre cu o altă mentalitate în primărie şi să dea un model de comportament şi celorlalţi. Eu văd altfel lucrurile dacă eşti într-o funcţie publică şi serveşti cetăţeanul. De aici pleacă totul. 
În urmă cu doi ani, fără a şti că voi candida am convins un mare grup de investiţii să aleagă între Braşov şi Timişoara şi a ales oraşul nostru. Investiţia de peste 110 milioane de euro va avea un centru comercial, clădiri cu industrii noi, iar lucrările încep în această toamnă şi se vor finaliza la sfârşitul anului viitor. 
Trebuie să corelăm ceea ce şcoala produce cu ceea ce piaţa muncii aşteaptă. Eu cred că la momentul în care facem o evaluare a ceea ce produce liceul, facultatea, să ne uităm cu atenţie unde vor fi aceşti oameni angajaţi. În momentul în care avem această evaluare, eu cred că necesarul de şcoli este dat şi de necesarul din piaţă. Dacă piaţa ne va cere mai multe şcoli profesionale, mai multe meserii noi, atunci acolo trebuie să vedem ce facem. De aceea, eu cred că în următorii ani structura învăţământului braşovean se va schimba. 

* Ion Dumitru-Dumitrescu, candidat UNPR: Din infrastructura rutieră, după părerea mea, Braşovului îi lipseşte un lucru foarte important şi anume devierea căii ferate actuale care trece prin mijlocul viitorului Braşov aş putea spune, pentru că partea de nord a oraşului s-a dezvoltat atât de tare, încât ori câte treceri am face peste calea ferată, tot nu ar fi suficiente. Deja există blocaje mari în circulaţie atât dimineaţa, când se merge la şcoală şi la serviciu, cât şi după-amiază la întoarcere, în zona intersecţiilor din cartierul Tractorul. Pentru a construi mai multe artere de circulaţie pentru partea de nord a oraşului va trebui să scoatem din funcţiune Gara Braşov, care este gară de trecere, ori gară de trecere nu mai există în niciun oraş cu dorinţa de a fi european. Aceste lucruri trebuie făcute în viitor, nu aşa dintr-o dată, nu sunt complicate şi pot fi făcute cu fonduri europene. Eu m-am gândit ca în viitor Gara Bartolomeu să devină Gara Braşov. Mai trebuie făcute nişte pasaje subterane, nu vorbesc de zona centrală că nu ai unde, tot de partea de nord unde se dezvoltă oraşul, şi eu cred că este zona de dezvoltare a Braşovului. Asta este prioritatea priorităţilor, pentru că ea duce la dezvoltarea urbană a Braşovului. 
Investiţiile străine sunt bune pentru că sunt investiţii strategice, trebuie create locuri de muncă pentru că până acum administraţia publică s-a gândit în principal la partea de străzi, trotuare, borduri, dar este nevoie să creăm unul, două parcuri industriale mari, în care să vină industrii de vârf. Cu industrializarea României s-a terminat. Se poate face industrie pe modelul naţiei române, nu trebuie să luăm modelul din Germania pentru fabricat automobile, de exemplu. Noi trebuie să facem ceva specific poporului român, iar dezvoltarea industriei pentru prelucrarea produselor agricole, pentru că aici ne pricepem, avem pământ bun, este o soluţie. Cu asta o să mă ocup, să aducem industrie pentru agricultură, pentru procesare, pentru munca câmpului. De asemenea, mă gândesc la posibilitatea ca, de două sau patru ori pe lună, locuitorii cartierului Stupini, care mare parte sunt legumicultori, să-şi poată vinde produsele direct în cadrul unor târguri în Piaţa Sfatului sau în alte zone din oraş. 
Este nevoie să mai construim nişte creşe şi grădiniţe în zona de nord a oraşului, dar după o analiză foarte serioasă. De asemenea, pentru bătrânii aflaţi în îngrijirea familiilor am în vedere construcţia unor case de tip social unde aceştia să fie aduşi de două ori pe săptămână, pentru a da posibilitatea celor care îi îngrijesc să se recreeze şi ei măcar două zile pe săptămână şi să mai uite de grijile cotidiene. 

* Adrian Alexandru Gabor, candidat PNL: Referitor la infrastructură, eu cred că trebuie găsită o soluţie foarte rapidă pentru str. 13 Decembrie aflată în partea de nord a oraşului, o stradă foarte aglomerată cu multe disfuncţionalităţi în trafic din cauza dezvoltării părţii de nord a oraşului. Ştiu că este un proiect la primărie pentru o arteră de circulaţie care pleacă din Parcul Tractorul şi iese undeva în Bulevardul Gării şi, bineînţeles, finalizarea ocolitoarei cu cele două tronsoane, şi mai ales partea care face legătura cu Hărman-Săcele, care blochează destul de mult Braşovul. În partea istorică a Braşovului nu se mai pot mări străzile pentru că proprietăţile sunt până la trotuar. Se poate face acea parcare de 600 de locuri sub Parcul Central N.Titulescu, prevăzută încă din anul 2007, şi astfel putem rezolva problema centrului istoric,iar străzile să devină pietonale. Singura noastră problemă rămâne construcţia aeroportului, pe care sperăm să-l finalizăm în următorii trei ani. 
În primul rând Braşovul trebuie să ofere forţă de muncă calificată. După Şcoala Profesională Kronstadt, pentru investitorii germani, municipalitatea are în vedere înfiinţarea altor patru şcoli profesionale pe modelul învăţământului dual, una chiar din această toamnă, împreună cu un investitor francez, în domeniul aeronauticii, pentru platforma de la Ghimbav. Trebuie făcută o reactualizare a PUG-ului, să vedem ce suprafeţe mai are municipalitatea pentru a le pune la dispoziţia investitorilor, apoi să realizăm căile de acces şi utilităţile. De comun acord cu consilierii locali se pot face scutiri de taxe şi impozite pe clădiri, maşini, alte taxe locale pentru a veni în sprijinul lor. 
În ceea ce priveşte construcţia de creşe şi grădiniţe, nu cred că este o prioritate pentru că în ultimi ani s-au tot construit, modernizat, mansardat. Şi la şcoli sunt câteva care au necesitat corpuri noi, iar municipalitatea a investit. Ştiu că municipalitatea investeşte în construcţia a două noi creşe în partea de nord a oraşului, proiectele fiind deja aprobate în Consiliul Local. 

* Ovidiu Grădinar, candidat din partea PND: În prezent, în municipiul Braşov situaţia circulaţiei rutiere este oarecum sub control, dar asta nu înseamnă că putem vorbi de o adevărată infrastructură în acest sens. Fluidizarea circulaţiei prin sensurile giratorii reprezintă o soluţie pentru moment, dar asta nu s-a dovedit a fi eficientă, în toate locurile din oraş. Prin urmare, în etapele următoare, pentru a evita un blocaj, vom pune în practică proiecte pe care le dezvoltăm, conform unor exemple benefice din ţări din vestul Europei, şi care vizează realizarea de pasaje auto şi pietonale, terane şi supraterane, măsuri care vor duce la fluidizarea traficului cu peste 40%. De asemenea, în Platforma Partidului Naţional Democrat, la capitolul infrastructurii rutiere, sunt luate în calcul execuţia unor breşe de legătură între diferite cartiere, precum şi conectarea acestora cu drumurile naţionale din vecinătatea localităţii. Platforma PND mai prevede pentru viitorul apropiat construirea de parcări supraetajate de mici dimensiuni, care conform proiectelor noastre sunt îmbrăcate în grădini verticale. 
Din punctul nostru de vedere, în ceea ce priveşte facilităţile care pot fi acordate investitorilor, problema nu stă în măsurile care trebuie luate, ci în dorinţa şi voinţa de a le aplica. Ori acest lucru nu este posibil decât prin înlăturarea cu fermitate a mafiei politice şi a structurilor subterane care controlează în mod ineficient investiţiile în municipiul Braşov. Acest adevăr este dovedit şi de faptul că toate controalele Primăriei, făcute pe bani publici sunt secrete. Dacă sunt curate de ce nu sunt făcute publice? 
În opinia noastră, cea mai acută problemă în învăţământ nu este legată de dotări şi de numărul de locuri, care să zicem că este satisfăcător, ci de sistemul care se dovedeşte a fi ineficient, de modul de relaţionare dintre dascăli şi elevi şi, în final, de nivelul de cunoştinţe ale absolvenţilor, care în general este nesatisfăcător.Prin urmare, trebuie investită mai multă atenţie în educaţia majorităţii elevilor. 

* Cătălin Leonte, candidat independent: În primul rând ar trebui să finalizăm ocolitoarea oraşului, care ar degreva foarte mult din traficul care trece azi prin municipiu, şi nu am mai avea atâta poluare în oraş. Scoaterea în afara oraşului a traficului ar face aerul mai respirabil mai ales în zona marilor intersecţii. Ceea ce este important de luat în calcul atunci când vorbim de infrastructura rutieră este faptul că avem zeci de kilometri de străzi neasfaltate în municipiu, sau altele care nu au văzut asfalt de foarte mult timp. Prima prioritate dacă ajung primar, în primul şi în primul rând, semnalizarea trecerilor de pietoni în mod corespunzător. Sunt prea multe accidente în ultima perioadă pe trecerile de pietoni, iar lipsa de vizibilitate, neatenţia şoferilor şi poate şi a pietonilor sunt o parte din cauze. Dacă ar fi semnalizate corespunzător, dacă ar fi lumini care să dea senzaţia unei luminozităţi mai mari în zona trecerilor de pietoni, nu am mai avea atâtea probleme. O să mă implic rapid să rezolv această problemă mai ales că sunt şofer de 25 de ani şi ştiu ce înseamnă să respecţi regulile în trafic. 
Un oraş care nu are aeroport, în condiţiile în care ne dorim să vină investitorii, în condiţiile în care vrem să revitalizăm turismul, lipsa unui aeroport este ceva foarte complicat. Soluţia imediată pentru construirea unui aeroport este accesarea unui credit, ştiut fiind faptul că primăria Braşov are un grad scăzut de îndatorare, şi în 14-18 luni aeroportul să fie gata. Investitorii vor veni, nu trebuie să umblăm după ei, dar toţi întreabă când va fi gata aeroportul. Pentru cei care vin să investească să beneficieze de măsuri de ordin fiscal, să le acorzi prin scheme de minimis scutiri de taxe şi impozite pe o perioadă de timp în care ei să angajeze un număr de tineri. Se pot face multe lucruri dacă cei care ajung în această funcţie îşi doresc. 
Atâta timp cât sporul natural la Braşov este negativ, când am pierdut 100.000 de locuitori în ultimii 20 de ani, sigur că dezideratul ar fi de a stopa acest lucru, să facem în aşa fel încât tinerii să nu mai plece din Braşov. Avem şcoli, licee supradimensionate pentru numărul actual de elevi. Poate la nivelul creşelor ar mai fi nevoie de câteva construcţii noi, dar în rest din ce ştiu eu nu sunt probleme. Prioritar acum este să stopăm prin măsuri economice şi de creştere a calităţii vieţii plecarea tinerilor din ţară. 

* Costel Mihai, candidat din partea PMP: Va trebui să fim mai atenţi la soluţiile pe care le adoptăm, în ceea ce priveşte măsurile de siguranţă rutieră. Noi de la bun început am cerut primăriei instalarea acelor semafoare cu temporizator. Am văzut că primăria a eliminat în ultima perioadă acele opritoare de viteză instalate înaintea trecerilor de pietoni, şi la cererea noastră. Considerăm că în zona trecerilor de pietoni este necesară amplasarea de sonorizare acustică pentru persoanele cu dizabilităţi, având în vedere că din cele 300 de treceri de pietoni doar două au acest sistem. O soluţie pe care trebuie să o identificăm în perioada următoare este pentru zona Tractorul, pentru că datorită dezvoltării zonei, toată circulaţia este dată peste cap. La toate acestea se adaugă construirea unui nou spital ,iniţiativă pornită din societatea civilă pe care noi o susţinem. 
Prioritatea numărul unu în programul nostru, este dezvoltarea economică a Braşovului. În ultimii 12 ani a avut parte de dezvoltare urbană, s-au asfaltat străzi, s-au făcut trotuare, s-a modernizat iluminatul public, avem blocuri termoizolate, avem flori, dar problemele de esenţă ale Braşovului nu au fost rezolvate. Nu am avut dezvoltare economică reală, iar investiţiile făcute au fost cele de tip hipermaketuri şi malluri. Noi propunem un set de măsuri, şi în primul rând să creăm o zonă a investiţiilor, în care municipalitatea să gândească un sistem de reducere a taxelor şi impozitelor pe o perioadă de unu până la trei ani pentru această zonă. Va trebui să creăm un birou pentru investitori în primăria Braşov unde acum tronează birocraţia. Avem un handicap pentru că nu s-a realizat aeroportul şi autostrada atât de necesare, dar trebuie găsite şi alte soluţii pentru atragerea investiţiilor. 
În ceea ce priveşte educaţia trebuie să avem în vedere şi dotarea unităţilor şcolare, pentru ca elevii să aibă acces la informaţie mult mai uşor. Reabilitarea şi modernizarea clădirilor s-a cam făcut peste tot. Totodată dorim să continuăm proiectul privind siguranţa în şcoli în municipiul Braşov, prin continuarea montării sistemelor de siguranţă la toate şcolile din municipiu, faţă de cele 10 câte sunt în prezent, dar şi extinderea cabinetelor şcolare în mai multe şcoli din municipiu. 

* Cristian Macedonschi, candidat din partea FDGR: Prima mea prioritate este soluţionarea problemei aglomeraţiei în marile cartiere braşovene, precum Tractorul, în care s-a construit masiv în ultimii ani atrăgându-se noi locuitori şi companii, fără modificări majore în infrastructura existentă. Străzile şi sistemul de trafic nu mai pot face faţă afluxului mare de oameni. Mi-am propus soluţionarea acestei probleme prin instalarea semafoarelor inteligente, în detrimentul numărului exagerat de sensuri giratorii, dar şi prin construcţia de pasaje pentru pietoni şi pentru maşini, supraterane sau subterane, în funcţie de oportunitatea investiţiilor. Pentru următorii patru ani de mandat, printre proiectele incluse în Programul politic al echipei FDGR se numără şi finalizarea aeroportului, soluţionarea problemei parcărilor în centrul oraşului şi în cartiere şi construirea de piste de biciclete şi a infrastructurii necesare acestui tip de transport. 
Principalele investiţii în Braşov sunt cele germane. Noi, Forumul German suntem un garant al acestor investiţii, al industrializării şi turismului în creştere, practic al prosperităţii braşovenilor. Consider că într-un oraş dezvoltat, toate tipurile de investiţii pot prospera, iar atragerea de investiţii private se va realiza prin menţinerea şi diversificarea de relaţii externe al Braşovului. Din punctul meu de vedere, un primar vizionar este acela care ştie să atragă de partea sa parteneri strategici din Europa. 
Construirea de creşe este prioritară pentru noi. De asemenea, vrem să creăm şcoli speciale, pe un sistem nou, cu program prelungit pentru familiile în care ambii părinţi lucrează, în care părinţii vor contribui doar pentru masa de prânz a copiilor, nu ca în sistemul after-school. Acest model există în ţările dezvoltate noi doar să-l adaptăm. 

* Răzvan Popa, candidat din partea PSD: În ceea ce priveşte infrastructura municipiului, sistematizarea traficului, extinderea pistelor de biciclete, încurajarea transportului ecologic, benzi de circulaţie destinate exclusiv transportului în comun, dar şi pentru biciclete, motociclete, pentru creşterea vitezei de deplasare, înfiinţarea sistemului park&ride. De asemenea, construcţia de parcări modulare în cartiere pentru a stopa distrugerea spaţiilor verzi, realizarea pasajului pietonal subteran în cartierul Astra, montarea de panouri fonoabsorbante de-a lungul căii ferate urbane, precum şi realizarea unui pasaj subteran în faţa Gării Braşov, astfel încât zona respectivă să devină spaţiu pietonal, şi să fie amenajate noi spaţii de agrement în aer liber. Reorganizarea liniilor de transport în comun, în funcţie de fluxul călătorilor, creşterea frecvenţei de autobuze pe liniile cele mai solicitate la orele de vârf, şi mai mulţi poliţişti în trafic, sunt printre priorităţile mele şi ale echipei. 
Transformarea Platformei Rulmentul în parc tehnologic şi de soft pentru atragerea industriei IT la Braşov şi punerea la dispoziţia investitorilor a infrastructurii, cu costuri zero. Constituirea unui Departament pentru Investiţii străine la nivelul primăriei, care să se ocupe de atragerea companiilor străine în municipiu, precum şi schimbarea sistemului de impozitare a firmelor care deja îşi desfăşoară activitatea în Braşov, scăderea impozitului pe teren, clădire şi/sau maşini, în trepte, în funcţie de numărul de angajaţi, sunt facilităţile care pot fi acordate de municipalitate. Implementarea conceptului de IMM Center – spaţii de birouri cu toată infrastructura inclusă, în care IMM-urile şi PFA-urile îşi pot desfăşura activitatea la un preţ minim şi pe o perioadă limitată. 
O investiţie importantă în infrastructura şcolară este cea legată de înfiinţarea unui nou sediu pentru Liceul de Muzică şi Liceul cu Program Sportiv, care să aibă toată infrastructura necesară. Pentru fostul Liceu de Alimentaţie Publică am iniţiat un proiect pentru construirea unui complex sportiv adecvat unei instituţii de învăţământ de profil, cu toate facilităţile. În ceea ce priveşte creşele şi grădiniţele, trebuie rezolvată problema Grădiniţei nr.3 din centrul vechi, a cărei clădire a fost revendicată, prin construcţia uneia noi care să corespundă cerinţelor din zonă. De asemenea, este necesară construcţia unei noi creşe în zona Astra, dar şi rezolvarea şi pregătirea personalului necesar funcţionării creşelor. La Colegiul “Andrei Şaguna” se impune construirea unui nou corp de clădire pentru că sunt mai multe clase care învaţă la subsolul clădirii, iar condiţiile nu sunt dintre cele mai bune. 

* George Scripcaru, candidat independent: Planul de Mobilitate Urbană întruneşte toate elementele care sunt în principal prevăzute pe infrastructură, şi care generează o dezvoltare din punct de vedere urbanistic, din punct de vedere infrastructură, din punct de vedere dotare, logistică şi echipamente care se vor răsfrânge într-un mod pozitiv asupra zonei metropolitane Braşov. Acest Plan de Mobilitate Urbană înseamnă că putem să accesăm în jur de 100 de milioane de euro pe POR 2014-2020, pe Axa de finanţare care se referă la acest tip de infrastructură. Acest plan este un document de lucru aprobat, validat de către cei care au iniţiat acest demers, şi aici mă refer la Guvernul României, la BERD, care a finanţat acest Plan de mobilitate urbană ca şi elaborare. Este singurul Pol de creştere, singura zonă metropolitană care are un Plan de Mobilitate Urbană în care sunt cuprinse toate elementele de infrastructură începând cu drumuri, pasaje rutiere, parcări, trotuare, puncte de îmbarcare/debarcare, piste pentru biciclişti, troleibuze, autobuze. Pe fiecare componentă în parte trebuie să ne apucăm să scriem, proiectele şi să implementăm acest plan,etapizat. 
Investitorii vin dacă facem infrastructură şi planurile noastre, din acest punct de vedere, se îndreaptă în momentul de faţă spre educaţie, pregătirea forţei de muncă. Asta ne cer companiile. 
Am gândit deja înfiinţarea a patru şcoli profesionale pe modelul Kronstadt, a învăţământului dual, care să răspundă cerinţelor celor care investesc. În toamnă vom deschide prima dintre ele, care va pregăti forţa de muncă pentru investiţiile în aeronautică, necesară companiilor care investesc la Ghimbav, apoi alta în domeniul turismului. Acestea sunt priorităţile, şi astfel am răspuns şi la a treia întrebare. 

* Mariana Comşa Sebeni, candidat din partea PER: Numărul autoturismelor înmatriculate pe adrese din municipiul Braşov a ajuns la 150.000, însă numărul parcărilor este la jumătate. Prin urmare, soluţia este amenajarea de parcări ecologice şi se vor folosi doar sisteme de pavaj celular, transformând parcările în zone verzi, cu iarbă. La fel se va întâmpla şi în cazul noilor proiecte de construcţii, care vor avea parcări ecologice şi vor respecta numărul de metri pătraţi de zonă verde. Braşovenii beneficiază astăzi doar de doar 5 mp de zonă verde pe cap de locuitor, în loc de 26, cum prevăd normele europene. 
În ceea ce priveşte parcările publice din zonele centrale, atât de necesare, acestea vor fi supuse unor dezbateri publice cu cetăţenii, pentru că ei vor hotărî unde vor fi construite. Noi ecologiştii am gândit un proiect tip Park&Ride, menit să fluidizeze circulaţia în zona centrală şi să reducă poluarea. Turiştii vor putea lăsa maşinile în aceste parcări şi vor fi preluaţi de microbuze pentru a fi transportaţi în zona centrală şi înapoi. În ceea ce priveşte trecerile de pietoni, vom monta semafoare cu buton, pe marile bulevarde, vom demonta limitatoarele de viteză care acum blochează circulaţia, şi vom lumina puternic zona în care există trecerile de pietoni. 
În momentul de faţă suntem în tratative pentru o întâlnire cu ambasadorul şi consilierul economic al unei ţări foarte dezvoltate, pentru câteva investiţii care vor dezvolta din punct de vedere Braşovul, şi care vor rezolva şi problemele de mediu. E timpul pentru o nouă abordare a administraţiei locale, pentru a ajunge demni în Europa anului 2020. Prioritatea mea ca ecologist o reprezintă sănătatea braşovenilor. Prin urmare, am semnat memorandumul Colegiului Medicilor din Braşov pentru construirea unui nou spital, vom achiziţiona autobuze electrice şi vom planta pe toate arterele aglomerate ale oraşului arbori cu un grad mare de absorbţie a noxelor. 

* Florian Dumitru Staicu, candidat independent: Dacă în urmă cu doi-trei ani puteam vorbi despre oraşul Braşov ca despre unul în care fluenţa traficului era invidiată de locuitorii altor oraşe care tranzitau oraşul, în urma construirii unor mall-uri acest statut s-a pierdut la orele de vârf, iar pe anumite tronsoane funcţionează doar legea junglei. Lipsa unei viziuni asupra unei dezvoltări urbanistice, precum zona Tractorul sau Răcădău, a dus la blocaje în trafic mai mari decât în Bucureşti. E nevoie de găsirea rapidă a unei soluţii cum ar fi o stradă care să lege zona Gării de zona Mall Coresi, decongestionând strada 13 Decembrie. 
Propun crearea unei zone speciale în care primăria să pună la dispoziţia investitorilor infrastructura necesară şi, în acelaşi timp să ofere facilităţi fiscale pentru a-i determina pe aceştia să-şi poziţioneze afacerile în această zonă. 
Referitor la felul în care sunt întreţinute şcolile, grădiniţele sau creşele din Braşov, pot spune că nu este o diferenţă semnificativă de acum doi ani, în privinţa aspectului şi dotării şcolilor braşovene. Şi în acest domeniu remarc aceeaşi manieră heirupistă de gestionare a infrastructurii educaţionale. Nimeni nu ţine cont de cerinţe, şi nu adaptează baza materială a şcolilor la cerinţele actuale. 

* Mihai Sturzu, candidat independent: Din punctul meu de vedere, şi vorbeşte un om care a văzut ţara asta aproape la pas, Braşovul nu stă rău de loc în ceea ce priveşte infrastructura în oraş. Avem însă o problemă serioasă cu ocolitoarea unde s-au cheltuit mulţi bani, şi acest lucru este o problemă pentru că ne aflăm în centrul ţării şi este nevoie de ea. Avem nevoie la Braşov de o infrastructură care să fie în mod egal şi a pietonilor şi a şoferilor, ori ştim foarte clar că anul 2016 a fost marcat de cele patru accidente mortale pe trecerile de pietoni. Problema trecerilor de pietoni se rezolvă mult mai uşor printr-o iluminare inteligentă şi prin semafoare cu buton, nu prin montarea de opritoare aşa cum a făcut primăria, iar acum tot Braşovul este un ambuteiaj. Dacă ajung primar, primul lucru pe care îl fac este desfiinţarea limitatoarelor de viteză la trecerile de pietoni şi montarea semafoarelor cu buton. 
În ceea ce priveşte rezolvarea căldurii şi a apei calde pentru braşoveni, eu am trei soluţii: prima este asumarea de către Consiliul Local a pierderilor la societatea care a produs agentul termic şi lichidarea datoriei către aceasta, pentru a începe furnizarea apei calde. A doua soluţie pe termen mediu se referă la suspendarea contractului cu această societate, iar primăria din banii pentru subvenţie să investească în centrale de apartament pentru cei racordaţi la sistemul centralizat, cu toate că aceste centrale de apartament nu sunt o soluţie. Cred că a treia soluţie, cea mai eficientă ar fi centralele de cartier, iar apoi treptat să ne racordăm la un sistem cu panouri solare. 
Avem nevoie de investiţii pentru că avem nevoie de bani. Orice investitor care creează o facilitate de producţie are nevoie de stabilitate şi de infrastructură. Primăria trebuie să vină cu nişte programe pentru antreprenori, să meargă în străinătate, să aibă întâlniri cu diverse companii, dar cum să se întâmple acest lucru când atât primarul, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean au probleme în justiţie. Plătim în continuare faptul că oraşul a fost condus de tripleta Niţă-Scripcaru-Căncescu, dar poate din 2016 ne trezim şi mergem pe alt drum, cu o altă viziune. 
Cea mai importantă investiţie este în educaţie. Avem nevoie de şcoli, de licee performante, de grădiniţe, creşe, trebuie să revitalizăm Universitatea “Transilvania”, iar primăria să fie un partener de încredere pentru aceasta. Îmi doresc ca Braşovul să devină un magnet pentru studenţi, iar tinerii să nu mai plece în străinătate. 
 

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...
Ultima oră
Pe aceeași temă