12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialALEGERI LOCALE 2016. Ce planuri au candidații la Primăria Cluj

ALEGERI LOCALE 2016. Ce planuri au candidații la Primăria Cluj

ALEGERI LOCALE 2016 CLUJ. Pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca sunt înscrise în competiţie 10 persoane: Liviu Alexa (PML), Emil Boc (PNL), Octavian Buzoianu (independent, susţinut de PSD+ALDE, UNPR, PNŢCD, PND şi PRM), Fancsali Erno (PPMT), Mircia Giurgiu (PSRO), Adrian Gurzău (PMP), Horvath Anna (UDMR), David Ille (UCDR), Irina Pop (M10) şi Bruno Roschnafsky (PPU). 

Candidații la alegerile locale din Cluj au explicat, pentru Agerpres, care sunt planurile lor pentru problemele cu care se confruntă orașul: 1. problema traficului rutier, mai ales în zona centrală a oraşului, 2. problema locurilor de parcare insuficiente, inclusiv în cartiere, 3. problema rampei de gunoi şi a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor. 

Citește și: Alegeri locale 2016. Persoanele care și-au schimbat repetitiv domiciliu, verificate de poliție. Ce au descoperit oamenii legii

* Liviu Alexa, Partidul Mişcarea Liberală : Traficul, infrastructura, transportul în comun şi parcările sunt probleme care vin la pachet. Traficul este chestia aia când oamenii se duc la serviciu şi la cumpărături, la rude şi la prieteni, la mare sau la munte sau la şcoală. Infrastructura e dată de benzile acelea pe unde circulă maşinile şi la care ai de ales, pe de o parte între trafic de autoturisme plus transport în comun pe bulevarde şi străzi largi, pe de altă parte să prezervi case cochete pe marginea unor străzi cu parfum interbelic pe care circulă la comun autoturisme şi autobuze; iar parcările sunt locurile acelea unde oamenii îşi lasă maşinile preferabil fără să meargă pe jos între 6 şi 8 km.  
Şi pentru a le armoniza pe toate, ne vom lovi tot timpul de cei care vor vrea mai mult spaţiu verde şi mai multă conservare a vechii arhitecturi. Aşa că, din punctul meu de vedere, întrebarea nu este cum rezolv traficul, infrastructura, transportul în comun şi parcările (inclusiv problema rampei de gunoi şi a CMID – care nu este treaba municipalităţii, ci a Consiliului judeţean care este asociat cu toate UAT-urile din judeţ, inclusiv Cluj-Napoca), ci pe banii cui efectuăm rezolvările? Şi corespund acestea nevoilor şi viziunii tuturor contribuabililor? 
Din păcate, clujenii nu sunt pensionari cu pensii de lux, plini de bani şi de timp liber şi nici oengişti care trăiesc din salvat case şi parcuri. Sunt oameni cu familii şi serviciu, cu nevoi de locuit, de mers la serviciu într-un timp rezonabil, de dus copilul la şcoală, de făcut cumpărături, cu nevoi de mici şi bere, cu nevoi de serviciu, de angajatori, cu nevoi de plătit chirie, gaze, curent şi apă rece sau caldă, toate după remuneraţie. Doar pentru firmele de casă care fac afaceri cu statul banul este, încă, infinit. În realitate şi banii, ca şi spaţiul pe care ni se cere să rezolvăm aceste probleme sunt chestii finite pe care trebuie făcute nişte alegeri, stabilite nişte priorităţi, făcute nişte sacrificii, gândită o întreagă strategie, o întreagă filosofie de la care să pornească dezvoltarea (sau conservarea) municipiului. Pot să înşir proiecte şi programe, dar mai important este să vorbesc despre onestitatea şi coerenţa acestora. Un program mincinos este unul care porneşte de la premisa că Clujul are 300.000 kmp şi buget de un miliard de euro pe zi. 
Aşa că trebuie să avem onestitatea şi curajul de a spune adevărul: rezolvarea vine prin sacrificarea comodităţii personale şi rutinei. Va trebui să închidem Centrul traficului cu maşini personale şi să-l regândim pentru transport în comun eficient, biciclete, pietonal şi taximetre. Asta înseamnă parcări în zona perimetrului care defineşte acest Centru. În ceea ce priveşte parcările de cartier, am prezentat un proiect modular care desfiinţează vechile garaje comuniste şi dă şi posibilitatea recuperării spaţiului verde şi al locurilor de joacă dintre blocuri. 

* Emil Boc, Partidul Naţional Liberal: Problemele de trafic rutier în municipiul Cluj-Napoca pot fi rezolvate în următorii ani prin construcţia centurii metropolitane, de 38 de km, în vederea eliminării complete a traficului de tranzit din oraş, de la nodul de autostradă A3 până la nodul de centura Apahida – Vâlcele. O altă soluţie este prioritizarea transportului în comun prin crearea unor benzi dedicate în trafic, acest lucru încurajând transportul în comun. Această măsură va fi corelată cu cea privind cumpărarea a încă 50 de autobuze, 20 de troleibuze, 30 autobuze electrice şi 17 tramvaie. 
În paralel vom continua construcţia unor parkinguri în zona centrală: sunt începute demersurile pentru construcţia unui parking pe strada Avram Iancu, de circa 300 locuri şi a unuia în Haşdeu, de aproximativ 300 de locuri. De asemenea, sunt în pregătire alte 3 locaţii de parkinguri. O altă soluţie va veni din regândirea politicii de parcare în zona centrală şi de asemenea din extinderea sistemului de bike-sharing. 
Problema parcărilor in cartiere se va rezolva prin construcţia de parkinguri supraetajate în toate cartierele oraşului. Parkingul de pe str. Primăverii nr. 20-22, pentru care Consiliul local urmează să aprobe Planul de urbanism Zonal) şi parkingul de pe calea Dorobanţilor, aflat în faza de dezbatere publică sunt cele mai avansate proiecte. Pe lângă acestea, Primăria va identifica noi locuri pentru construirea de parkinguri, inclusiv la intrările în oraş şi va amenaja noi locuri de parcare prin reconfigurarea unor spaţii existente. 
În problema gestiunii deşeurilor din municipiu, Cluj-Napoca are asigurată soluţia temporară până la finalizarea de către Consiliul Judeţean a Centrului de Deşeuri. De asemenea, vor fi modernizate toate punctele gospodăreşti după modelul existent în Uniunea Europeană, respectiv prin crearea de puncte gospodăreşti îngropate şi acţionate hidraulic. 

Citește și: Vicepreședintele AEP a anunțat că mandatele candidaților sub 23 de ani nu vor fi validate

* Octavian Buzoianu, independent: Una dintre cele mai mari presiuni ale oraşului Cluj-Napoca asupra cetăţenilor este traficul, de aceea am şi prevăzut soluţii în programul meu de guvernare locală numit Clujul unui milion de oameni. Aceste soluţii sunt gândite atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Una dintre priorităţile imediate este realizarea obligatorie cu sprijin guvernamental a centurii de Sud şi pregătirea centurii de Nord pentru închiderea inelului de circulaţie exterior oraşului şi conectarea lui la Autostrada Transilvania. Revenind la zona centrală, îmi doresc un Cluj în care să redăm centrul pietonilor, un Cluj în care să poţi merge cu bicicleta la serviciu. Trebuie regândit proiectul de piste pentru biciclişti, corelat cu zona pietonală, pentru a se elimina inadvertenţele actuale, care nemulţumesc comunitatea de biciclişti. Îmi propun să extind zona pietonală în principal între cele trei Catedrale  ale oraşului – ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică. Trebuie create unul-două inele de circulaţie concentrice cu trafic direcţionat, sens unic şi lumină verde funcţională, pe infrastructura existentă, intersectate de străzi cu sens unic. Aceasta este o altă măsură imediată pentru fluidizarea traficului. De asemenea, în punctele critice ale oraşului se impune construirea unor pasaje subterane. 
Pe inelele de circulaţie cu trafic direcţionat de care v-am spus am identificat câteva zeci de locuri pe care se pot face parcări pe suprafeţe foarte mici la costuri de aproximativ 1 milion de dolari pentru circa 120 de locuri de parcare pe suprafeţe de câte 300 de metri pătraţi. Am identificat doar pe zona centrală cam 30 – 40 de asemenea locuri pe care se pot ridica astfel de parcări. Sunt foarte eficiente, se folosesc şi în alte oraşe din lume, iar scoaterea unei maşini dintr-un astfel de loc de parcare durează cam 60 de secunde. În cartiere se pot construi acelaşi tip de reţele de parcări inteligente supraterane, pe structuri uşoare şi pe suprafeţe mici de teren, chiar şi pe locurile unde acum se află garaje de tablă inestetice. Acestea pot fi demolate, iar parcările redate oamenilor, după ce va fi tratat fiecare caz în parte cu proprietarii de garaje. 
La Cluj-Napoca avem în prezent o groapă de gunoi autorizată temporar de primărie, care cel mai probabil îşi va atinge capacitatea maximă de stocare la sfârşitul anului viitor. Licitaţia pentru rampa de gunoi din fonduri europene este a treia oară amânată, astfel că proiectului pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor este blocat. Sigur că acest proiect trebuie dus la capăt, însă chiar şi aşa soluţia tehnică propusă este depăşită. O provocare pentru următoarea administraţie locală este identificarea surselor de finanţare pentru implementarea unei tehnologii de ultimă oră conform cu directivele Uniunii Europene privind managementul deşeurilor. 

* Fancsali Erno, Partidul Popular Maghiar din Transilvania: Clujul trebuie eliberat de traficul care sufocă oraşul. Datorită întinderii sale de-a lungul văii relativ înguste a Someşului, urbea absoarbe doar cu preţul unor mari dificultăţi traficul intens cu care se confruntă. În Cluj, sunt peste 200.000 de autovehicule. Trebuie să găsim o soluţie pentru acest număr imens de maşini şi traficul care străbate zilnic oraşul. Terminarea centurii de ocolire a municipiului ar contribui într-o măsură semnificativă la diminuarea intensităţii traficului. În plus, continuarea modernizării transportului public urban, inclusiv crearea de noi linii de legătură, ar putea convinge multe persoane să aleagă transportul în comun în locul folosirii autoturismelor personale. Mai mult, augmentarea pistelor pentru biciclişti ar putea determina încă un grup-ţintă să nu se deplaseze cu maşinile.
Chestiunea posibilităţilor de parcare este strâns legată de cea a traficului. Traficul şi parcarea sunt îngreunate în mare măsură de autovehiculele staţionate neregulamentar. Au fost elaborate anterior mai multe proiecte de soluţionare viabile, însă problema a fost punerea în aplicare a acestora. De exemplu, parcarea supraetajată de pe strada Mehedinţi nu a fost finalizată nici după trei ani. Majoritatea oamenilor preferă să parcheze în zona centrală a oraşului, iar această situaţie conduce la ambuteiaje zilnice imense. La originea fenomenului sunt, de fapt, tarifele de parcare nediferenţiate. Ar fi dezirabil ca numai acele persoane, care au neapărată nevoie să parcheze aproape de centru, să procedeze astfel – plătind în consecinţă şi un preţ mai ridicat. În plus, ar trebui construite mai multe parcări supraetajate şi subterane, concomitent cu crearea unor parcări de mare capacitate la marginile oraşului, în vecinătatea centurii de ocolire. Aceste parcări ar fi legate de oraş prin intermediul unor linii de autobuze, iar preţul biletului sau abonamentului de parcare ar include şi preţul biletului sau abonamentului de transport urban. 
O altă chestiune critică în municipiul Cluj este managementul deşeurilor (menajere). Soluţionarea problemei a fost amânată ani de-a rândul şi, prin urmare, în ultimul an am fost nevoiţi să transportăm gunoiul colectat în oraş în afara judeţului. Transportarea şi depozitarea deşeurilor menajere va trebui să reprezinte o prioritate politico-administrativă în anii care vin, urmând să atingem într-un timp cât mai scurt obiectivul reciclării unei cantităţi considerabile a deşeurilor. 

* Mircia Giurgiu, Partidul Social Românesc: Rezolvarea problemelor traficului rutier, mai ales în zona centrală a oraşului o vedem realizată în mai multe etape. Prima, realizarea unor centuri ocolitoare a zonelor de trafic intens existente în Cluj Napoca prin care circulaţia de tranzitare a oraşului să se desfăşoare într-un ritm cu mult mai alert. Apoi, realizarea unui studiu de fezabilitate privind construirea unui pasaj subteran pentru o parte a circulaţiei dinspre Mănăştur spre Mărăşti cu ieşiri şi intrări din Calea Moţilor, zona Primăriei, Piaţa Avram Iancu, Piaţa Mărăşti. O altă etapă, reţeaua de piste de biciclete va avea o continuitate de zeci de kilometri care să ajute utilizatorii acestui mijloc de locomoţie la o deplasare facilă. Concomitent cu etapele menţionate, vom demara iniţierea conştientizării de către cetăţean a supraaglomerării traficului clujean de către autoturisme şi să realizăm că doar prin o redistribuire a traficului spre mijloacele de transport în comun, spre o infrastructură de piste de biciclete şi folosirea acestui mijloc de transport urban sănătos şi chiar spre o campanie de responsabilizare a cetăţeanului de folosire cumpătată a autoturismelor proprietate personală, putem decongestiona şi fluidiza actualul trafic din Cluj Napoca. 
Problema locurilor de parcare se poate rezolva prin amplasarea inclusiv în zona centrală a Catedralei Greco-Catolice şi a Bisericii Sf Mihail, a unor parcări supraetajate din structură metalică, cu etaje cu lift, parcare sistem japonez, care parchează maşina la nivelul 6-7, şoferul lăsând-o la parter. Astfel, chiar în zone centrale, este o soluţie. O altă soluţie este identificarea unor noi terenuri sau clădiri existente care se pot utiliza pentru construirea de parcări clasice. Aşadar soluţii există, dar trebuie implementate într-un ritm mai rapid, iar şoferii să nu ocupe abuziv spaţiul pietonilor, adică pe trotuar. 
Prin Programele de Protecţie a Mediului şi Directivele Europene, trebuie finalizată cât mai repede rampa de gunoi. O primă etapă va fi transportarea gunoaielor în zona comunei Călăraşi, şi nu în alte oraşe, pentru a încărca facturile contribuabililor. A doua etapă este evaluarea situaţiei celei în construcţie, a Consiliului Judeţean Cluj, ce s-a întâmplat cu acele fonduri europene, la ce nivel a ajuns construirea etc. Apoi, Primăria doreşte să îşi dea întregul concurs ca acest proiect să se termine cât mai repede, în cele mai bune condiţii. Prin atragerea de fonduri guvernamentale, prin fonduri locale, orice tip de credite se pot accesa, dar pentru a se putea termina foarte repede. 

* Adrian Gurzău, Partidul Mişcarea Populară: În medie este nevoie cam de 60 de minute pentru ca un şofer din Cluj-Napoca să-şi găsească un loc de parcare la o oră de vârf în centrul oraşului. La ora actuală sunt 4.000 de locuri de parcare în zonă şi este clar că acestea sunt insuficiente. Este clar că avem deficit de locuri de parcare, atât pentru zona centrală, cât şi pentru cartierele municipiului – o simplă plimbare prin cartiere ne arată trotuarele ocupate de maşini, o situaţie inadmisibilă mai ales pentru mamele care sunt nevoite să-şi pună copiii în pericol intrând cu cărucioarele pe partea carosabilă. Un studiu recent arată un deficit de cel puţin 2500 de parcări în cartiere şi unul de 112% pentru zona centrală. Rezolvarea problemelor de parcare merge mână în mână cu cea a problemelor de trafic – maşinile parcate aiurea duc la congestionarea traficului în anumite ore. 
Aşa că soluţiile merg mână în mână: parcări etajate în cartiere, parcări la intrarea în zona centrală unde oamenii să lase maşinile şi să continue spre centru cu transportul în comun şi supra-taxarea parcării în zona Centrală. Un mod de a cointeresa şoferii să-şi lase maşinile în parcările de intrare în zona centrală ar fi gratuitatea pe transportul în comun în zona centrală, acces la sistemul de bike-sharing. 
Odată decongestionat Centrul de maşinile parcate aiurea şi de cele care vor fi lăsate în parcările menţionate, se poate retrasa circula?ia cu benzi de mare viteză dedicate transportului în comun, transportului cu taxi şi celui de urgenţă. De asemenea s-ar putea dezvolta reţeaua de benzi pentru biciclete: lărgi, îmbunătăţi, diversifica şi, mai ales, să i se dea o coerenţă şi o continuitate, nu bătaia de joc care este acum. 
În ceea ce priveşte problema deşeurilor, aceasta ţine, din păcate, de judeţ. Municipiul Cluj-Napoca este o Unitate Teritorială Administrativă care face parte dintr-o asociere de UAT din judeţ care, împreună cu CJ Cluj, ar trebui să beneficieze de acel neterminat Centru de Management Integrat al Deşeurilor. Neterminat din cauza hoţiilor de la CJ Cluj, dar asta-i altă poveste, ţine de organele abilitate ale statului. Ca UAT beneficiar al acestui CMID nu putem decât să facem presiuni în cadrul asocierii ADI Metropolitan pentru a se urgenta lucrările şi cere ca cei vinovaţi să plătească pentru vinovăţia lor. Dar asta nu ne scoate gunoiul din faţa caselor dacă lucrarea nu se termină la timp. Aşa că rămânem cu soluţiile temporare care se aplică acum, cheltuind milionul de euro şi anul pentru rampe temporare de deşeuri. Plătim asocierile politice păguboase dintre PSD şi PNL. 

* David Ille, Uniunea Creştin Democrată din România: Traficul Rutier din Cluj necesită o abordare complexă şi coroborată: 
– eliminarea traficului de tranzit care presupune finalizarea inelului centurilor oraşului; 
– degajarea oraşului de maşinile parcate pe carosabil prin construirea de suficiente parcări subterane şi care să fie acoperite de spaţii verzi la nivelul solului; 
– încurajarea deplasării cu bicicleta mai ales în centrul oraşului; 
– semaforizarea inteligentă a traficului. Aceasta presupune că toate semafoarele vor comunica unele cu altele prin intermediul uni computer, care prin informaţiile permanent venite de la camerele de supraveghere a traficului urban, va oferi continuu opţiunea cea mai rapidă de circulaţie, prin reglarea permanenta a ritmului de schimbare al culorilor semafoarelor şi devierea circulaţiei pe trasee mai puţin aglomerate; 
– optimizarea transportului în comun. Achiziţionarea de autobuze  electrice care vor folosi benzi rapide destinate doar transportului în comun. Când transportul în comun va realiza o viteză de deplasare urbana mai mare decât autovehiculele personale, clujeanul va alege  transportul în comun; 
– implementarea unui serviciu radio de informare rutieră continuă, care va ajuta şoferii să evite zonele de aglomeraţie sau blocaj al traficului; 
– realizarea unui tunel de trafic rapid pe sub cursul de apă al Someşului mic. Acest tunel dotat cu ventilatoare cu filtre de purificare a gazelor de eşapare, va asigura: traversarea rapida a oraşului de la est la vest (traseul cel mai aglomerat) şi va reduce poluarea fonică şi chimică a oraşului. 
Rezolvarea spaţiilor de parcare din Cluj presupune următoarele: 
– achiziţionarea (schimb de spaţii) de către primărie a unor zone cu clădiri vechi şi insalubre care să fie demolate şi pe aceste zone să se construiască parcări subterane acoperite de spaţii verzi; 
– construirea de parcări subterane şi sub actualele spaţii verzi, folosind tehnici constructive care să nu afecteze arborii respectivului spaţiu verde; 
– încurajarea clujenilor care au curţi private să-şi parcheze maşina în curte şi nu pe carosabilul de lângă casă. Acest lucru va disponibiliza mii de parcări; 
– orice nouă construcţie va fi obligatoriu dotată cu parcări suficiente pentru toţi locatarii posibili. 
Soluţii pentru rampa de gunoi a Clujului: 
– închiderea şi ecologizarea actualului depozit insalubru de deşeuri care afectează mediul (sol, apă aer); 
– urgentarea construirii centrului regional de management al deşeurilor; 
– adoptarea unei hotărâri a consiliului local de colectare selectivă a deşeurilor în tot municipiul Cluj; 
– încurajarea gospodăriilor care au grădini să-şi folosească ca fertilizator propriile deşeuri vegetale. 

Citește și: CURS şi Avangarde – acreditate de BEC pentru realizarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne

 

Cele mai citite

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...

În Rusia circulă zvonuri că doi suspecți implicați în atentatul de la Moscova au murit în arest

Doi dintre suspecții pe care Rusia i-a reținut după atacul terorist de la Moscova, din 22 martie, ar fi murit în arest. Acest zvon este...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă