Moartea a 64 de oameni în incendiul din clubul Colectiv, acum un an de zile, a produs serioase consecințe politice. Acum, politicienii simt că au cedat prea mult și încearcă să revină la vechile obiceiuri.
Confruntat cu ample manifestații de stradă, premierul Victor Ponta a demisionat în 4 noiembrie. Chiar dacă Ponta nu era implicat personal în scandal, demonstranții au cerut și demisia sa, fiind considerat patronul moral al corupției. Anunțul demisiei nu a fost făcut de premier, ci de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, care l-a lăsat fără ieșire. După un an, același Dragnea l-a pus pe Ponta pe listele parlamentare, pentru că acum fostul premier este cel care nu i-a mai lăsat nicio ieșire, amenințând cu ruperea partidului, prin plecarea la PRU.
În urma incendiului din Colectiv, politicienii au cedat presiunii manifestanților și au acceptat propunerea președintelui Klaus Iohannis pentru un guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Însă, pe parcurs, au încercat să pună presiune pe Guvern. Social-democrații l-au votat pe Cioloș, dar odată cu apropierea campaniei au început să îl critice, pentru că a acceptat sprijinul PNL și USR. Însă, timp de un an zile, PSD a evitat să depună vreo moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cioloș, social-democrații rezumându-se la moțiuni simple, fără efect juridic. În schimb, liberalii au ajuns să se agațe de Dacian Cioloș, oferindu-i sprijinul pentru un nou mandat de premier și dreptul de a-și alege unii miniștrii, fără care primul-ministru să își ia vreun angajement concret privind implicarea în campania PNL.
Soarta lui Oprea și Piedone
Dacă Ponta a renăscut politic, deși este implicat în două dosare penale, vicepremierul de atunci, atotputernicul Gabriel Oprea, pare la final de drum. Scandalul cu moartea polițistului Bogdan Gigină pare să îl fi scos din circuit pe politicianul de care ani de zile a depins majoritatea parlamentară. La un după aceste evenimente, Oprea are un bilanț negativ: este pus sub urmărire penală atât pentru obținerea de foloase necuvenite, cât și pentru omor din culpă, fostul său partid a fost înghițit de PMP și este acuzat de plagiat. Totuși, politicienii au încercat să îl ajute până în ultimul moment, salvându-l prin votul majorității PSD-ALDE de urmărirea penală, însă a fost obligat să demisioneze din Parlament în urma unor manifestații de stradă.
Scandalul părea să îl fi scos din circuit și pe Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4, unde se afla clubul Colectiv, care funcționa în baza unor aprobări obținute fără respectarea legii. Nici Piedone nu a ieșit de pe scena politică fără un ultim episod bizar: a defilat braț la braț cu candidatul PNL la primăria sectorului 4, Răzvan Sava. Și aceasta deși liberalii comentaseră vinovăția, cel puțin morală, a primarului Piedone. Sava ar fi urmat să fie personajul de fațadă prin care Piedone să conducă primăria în calitate viceprimar. Însă, planurile au fost date peste cap de faptul că tribunalul a anulat candidatura lui Piedone la consiliu, iar alegătorii nu i-au dat votul lui Sava, care a pierdut competiția.
Uite schimbarea, nu e e schimbarea
Tot sub presiunea străzii, politicienii au promis că nu își mai vor proteja colegii care se ascund de procurori sub imunitatea parlamentară și au introdus criterii de integritate pentru candidații la alegeri. După ce teama de proteste a trecut, politicienii au revenit la vechile obieceiuri, respingând cererile procurorilor atunci când a venit vorba de politicieni bine conectați, precum Sebastian Ghiță, Titus Corlățean sau Mădălin Voicu. În privința listelor de candidații, în cazul candidaților PSD cu probleme penale a plouat cu derogări – Liviu Dragnea, Victor Ponta, Olguța Vasilescu sau Iulian Iancu sunt numai câteva exemple. Alte partide, precum ALDE și-au făcut o adevărată cauză din a promova candidați cu probleme penale, pe motiv că sunt persecutați de „poliția politică” reprezentată de SRI și DNA.
Totuși, au apărut și schimbări în clasa politică: în special, succesul Uniunii Salvați Bucureștiul (USB) la alegerile locale, formațiune transformată, între timp, în Uniunea Salvați România (USR). Și la adresa USR există reproșuri: nu are o ideolgie clară, lista de candidați este eterogenă din punct de vedere al convingerilor, iar oferta partidului pare să se reducă la sprijinul pentru premierul Dacian Cioloș. Însă, în orice cheie ar fi citite aceste defecte, niciunul nu pare a fi de anvergura celor pe care le au partidele mai vechi, uzate de ani de guvernare și de scandaluri de corupție.
