Guvernul Dacian Cioloș a atacat la Curtea Constituțională (CCR) patru legi votate de Parlament, al căror impact bugetar însumat ar fi între nouă și 12 miliarde de lei, în funcție de evoluțiile ulterioare. Guvernul atrage atenția că, prin aprobarea unor cheltuieli suplimentare, România este în pericol să depășească deficitul bugetar de 2,95% din PIB.
Guvernul a atacat la CCR legea votată de Parlament prin care Ministerul Sănătății, instituțiile cu rețea sanitară și autoritățile locale pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe țară. Adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017, estimează Guvernul. Totodată, în modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția României nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. „Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastrich”, atrage atenția Guvernul.
Bomba cu ceas din legea funcționarilor publici
De asemenea, Guvernul a sesizat CCR cu privire la dispozițiile proiectului de lege pentru modificarea Legii privind Statutul funcționarilor publici (188/1999), adoptat de Parlament în 22 iunie 2016. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.
Executivul argumentează că acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, față de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituției pentru anul 2016, constituind un drept salarial nou. Mai mult, introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni în instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor. Potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcții publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei anual.
De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări, în condițiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare. Guvernul mai subliniază că în legea adoptată de Parlament nu se indică sursa de finanțare. Și în acest caz, este invocat pericolul depășirii deficitului bugetar.
Sporuri acordate preferențial
De asemenea, Guvernul Cioloș a reclamat la CCR două articole din Legea .284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Unul dintre articole prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că apare „problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia de către angajator”. O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal.
Majorări și în Transporturi
Totodată, Guvernul a sesizat CCR cu privire la dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016. Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017, explică Executivul. Guvernul reiterează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
Pensiile aleșilor locali, a doua contestație
Pe masa CCR se află deja o altă contestație a Guvernului Cioloș, cea privind legea pensiilor speciale pentru aleșii locali, depusă pe 27 iunie.Premierul Dacian Cioloș a precizat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an. Cioloș a reamintit că Executivul a contestat această lege prima dată când Parlamentul decisese asupra pensiilor speciale și a precizat că obiecțiile ridicate și acceptate de CCR „nu au fost integrate” de Legislativ.
