Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că a aprobat solicitarea ministrului Justiției privind începerea urmăririi penale pentru cei cinci foști miniștri în dosarul Microsoft. Şeful statului a ţinut să precizeze că niciunul dintre aceştia nu are ÎN ACEST MOMENT vreo calitate în dosar, aşa cum nici premierului Victor Ponta nu are.
www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/play’;document.write(”);if(typeof flowplayerhtml == ‘undefined’) { document.write(”);}var domain = document.domain;var domain_split = domain.split(‘.’);var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + “.” + domain_split[domain_split.length-1];document.write(unescape(“%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayerhtml_max/fd5a133f748ca6370b71558c19535768/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
Traian Băsescu: La ora 18:00 mă voi întâlni cu premierul ungar, Viktor Orban, este o vizită privată, eu l-am invitat la Bucureşti.
Traian Băsescu: Am aprobat, de fapt, am cerut ministrului Justiţiei şi l-am informat pe procurorul general despre începerea urmăririi penale a celor 5 foşti miniştri implicaţi în dosarul Microsoft.
Traian Băsescu: Cred că acest caz trebuie anchetat până la capăt. Nu toate vinovăţiile sunt la fel. Aşa rezultă din dosarul procurorilor. Pentru Daniel Funeriu nu există nicio suspiciune cu privire la bani, la mită. E doar în zona de eventual abuz în serviciu. Aceşti oameni nu au nicio calitate în acest dosar în acest moment. Doar procurorii pot decide altceva. Sunt egali cu Victor Ponta în acest moment.
Traian Băsescu: Ancheta poate continua din punctul meu de vedere și cred că orice întârziere a Parlamentului e dăunătoare pentru credibilitatea Parlamentului României.
Traian Băsescu: Am văzut că au apărut declarații în spațiul public. Nu știu cine a făcut-o.
Traian Băsescu: În ceea ce priveşte recuperarea sumelor, parte din conturi sunt blocate în străinătate. Parte din oamenii susceptibili nu au primit niciun ban, dar declarațiile martorilor sunt declarații de martor și nu au fost integral acoperite cu probe în comisiile rogatorii.
Traian Băsescu: Informaţiile din acest dosar nu vin de la Bittner. Este un dosar pornit din 2009. A fost extrem de dificil de mers înapoi, de la inițierea contractului și până acum.
Citește și: Dosarul Microsoft. 13 bibliorafturi cu documente au ajuns la Băsescu
Traian Băsescu: Informațiile mele sunt că Bittner nu a fost căutat de nimeni în SUA. E un lucru pornit din 2009 și s-a ajuns în 2014 la unele clarificări. A fost o muncă pornită din România, în bază unor sesizări ale structurilor cu responsabilități din 2009.
Traian Băsescu: Cei care au vorbit sunt numai români, încă nu a vorbit niciun străin pentru DNA. Adică cei care au făcut denunțuri.
Traian Băsescu: Remarca doamnei Nuland include și România. Nu numai România, dar include și România. Observ o abordare extrem de necinstită – și care ne face rău – a oamenilor politici de la Ponta la parlamentari sau purtători de cuvânt ai PSD.
Citește și: VIDEO. Băsescu despre declarația Victoriei Nuland: Pentru mine nu este o noutate. Remarca include și România
Traian Băsescu: Ce mă îngrijorează este respingerea de către clasă politică a semnalului extrem de puternic care de acum nu mai vine de la președintele României, considerat de multe ori atac politic, poate va convingeți că e o realitate și că toate instituțiile care luptă contra corupției trebuie sprijinite.
Traian Băsescu: Cine trebui să-i spună lui Ponta că sunt parlamentari declarați incompatibili și încă stau pitiți prin parlament și poate își da seamă și domnul Iohannis de lucrul ăsta.
Traian Băsescu: Vă pot spune un element extrem de rău primit de toate cancelariile, rectificarea bugetară, semnalul discreditării tuturor mesajelor noastre că avem nevoie de NATO. Peste două miliarde de euro sunt împrăștiate electoral către primării, iar armatei i se aloca foarte puțin.
www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/play’;document.write(”);if(typeof flowplayerhtml == ‘undefined’) { document.write(”);}var domain = document.domain;var domain_split = domain.split(‘.’);var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + “.” + domain_split[domain_split.length-1];document.write(unescape(“%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayerhtml_max/37063b1546c6ed5bfedf38a1002941b8/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
Traian Băsescu: Îmi pare rău, sunt lucruri care trebuia spuse, altfel nu aș dori să fiu parte a acestei campanii, nu am mai ieșit de 2-3 săptămâni, dar toate subiectele de dezbatere sunt despre Băsescu.
Traian Băsescu: Însă luaţi aceste mesaje şi dumneavoastră, ziariştii, şi poate şi românii dacă vor ajunge la ei, luaţi-le foarte în serios, luaţi-le foarte în serios că nimeni nu o să rişte viaţa militarilor lui atunci când tu ca stat care reclami nevoia de sprijin arunci banii în campanie, sacrifici investiţii, sacrifici securitate naţională pentru voturi. Să ţineţi minte ce v-am spus.
Traian Băsescu: Mesajul primit este extrem de clar: nu vă băgaţi sub plapuma Articolului 5 să credeţi că pe de o parte ne puteţi chema să vă apărăm, iar pe de altă parte, vă şubreziţi ţara.
Redăm integral declarația președintelui:
„Am câteva lucruri să comunic. Primul este legat de întâlnirea pe care o am diseară cu premierul Viktor Orbán. Nu este o întâlnire oficială, este o întâlnire cu caracter privat. Ştiind că vine la Cluj, l-am invitat să vină şi la Bucureşti, ocazie cu care să discutăm evoluţii legate de relaţia româno-maghiară, de modul cum unii politicieni maghiari abordează probleme care ţin de Constituţia României şi în general, chiar riscuri cu privire la buna relaţie româno-maghiară. Nu va fi niciun comunicat după această întâlnire. În ceea ce priveşte solicitarea făcută de ministrul Justiţiei cu privire la cinci foşti miniştri, legat de dosarul Microsoft, am aprobat, sau, corect, din punct de vedere al legii, este: am cerut ministrului Justiţiei – şi l-am informat pe procurorul general legat de această solicitare făcută către ministrul Justiţiei – începerea urmăririi penale pentru doamna Ţicău Adriana, pentru domnul Sandu Gabriel, pentru domnul Athanasiu Alexandru, pentru domnul Tănăsescu Nicolae Mihai şi pentru domnul Funeriu Daniel. Nu a fost o cerere formală de începere a urmăririi penale. Am studiat bună parte din cele 13 bibliorafturi care au fost trimise. Şi cred că acest caz trebuie anchetat cât mai rapid până la capăt. Sigur, din documentele care există în dosar, nu toate vinovăţiile sunt la fel. Şi aşa rezultă şi din referatul procurorilor. Spre exemplu, Daniel Funeriu – nu există nicio suspiciune cu privire la bani, la mită şi aşa mai departe. Este doar în zona de eventual abuz în serviciu. Vreau să fac următoarea precizare: aceşti oameni nu au nicio calitate în acest moment. Doar în urma continuării anchetei procurorii pot să le dea o calitate sau alta, pot să îi scoată de sub urmărire penală. Altfel spus, în acest moment niciunul din cei cinci nu are nicio calitate; este exact formularea pe care a folosit-o DNA atunci când a fost vorba de domnul Victor Ponta. Deci sunt egali ca şi situaţie. Ei nu au fost trimişi cu nicio calitate. Calitatea pe care le-o vor da eventual procurorii este ulterioară solicitării mele de începere a urmăririi penale. Deci nu au nicio calitate, sunt egali cu Victor Ponta în acest moment. Rămâne de văzut dacă li se vor menţine calităţile celor cinci la fel ca a lui Victor Ponta sau Victor Ponta va dobândi vreo altă calitate mai târziu. Deci din punctul meu de vedere ancheta poate să continue şi cred că orice întârziere a Parlamentului este dăunătoare pentru credibilitatea Parlamentului României.
Vă mai pot da ca un element care nu înseamnă divulgarea conţinutului dosarelor, deşi am văzut că declaraţii din dosar au apărut în spaţiul public, nu ştiu cine a făcut-o, vă pot spune că în ceea ce priveşte recuperarea sumelor, parte din conturi sunt blocate în străinătate şi parte din oamenii care erau susceptibili a primi bani nu au primit încă niciun ban. Dar declaraţiile martorilor sunt declaraţii de martor și ele nu au fost integral acoperite cu probe în interiorul comisiilor rogatorii. Vreau să mai ştiţi un lucru, pentru că am văzut aventura «bittneriană», puternic lansată pe piaţă şi susţinută. În opinia mea, este o intoxicare, acest dosar nu porneşte de la declaraţiile sau spovada lui Bittner despre care nu se face nicio referire aici. Structurile de securitate au semnalat riscuri de incorectă gestionare a acestui contract în 2009, iar informaţiile au fost transmise şi instituţiilor cu responsabilităţi. O să spuneţi: bine, domnule preşedinte, dar din 2009 până acum… A fost extrem de dificil de mers înapoi, la iniţierea contractului şi până acum. Deci, vă asigur că nimic din ce este în acest dosar nu provine de la Bittner. Informaţiile mele sunt că n-a fost căutat de nimeni Bittner prin Statele Unite. Deci, este un lucru pornit din 2009 şi s-a ajuns în 2014 la unele clarificări. Asta ca informaţie pentru dumneavoastră, că am văzut tot soiul de abordări de genul: «a venit», «le-a pus dosaru», «n-au ce să facă procurorii». Cei care spun aşa pot fi suspectaţi că servesc altfel de interese şi, să nu se supere pe mine, poate au făcut-o din naivitate. Sigur, a fost muncă, pe comisii rogatorii, cu alte state, dar a fost munca pornită din România, în baza unor sesizări ale structurilor cu responsabilităţi din 2009. Că lucrurile au mers mai repede sau mai încet, este altă treabă, iar cei care au vorbit sunt numai români, să ştiţi. Încă n-a vorbit niciun străin pentru DNA, cei care-au vorbit, cei care-au făcut denunţuri, ca să folosesc termenii din dosar.
O să abordez şi un alt subiect, pe care îl văd tratat în termeni propagandistici, şi mă refer la declaraţia doamnei Nuland. Observ o abordare extrem de necinstită, şi care ne face rău, a oamenilor politici, de la Victor Ponta la parlamentari obişnuiţi sau la purtători de cuvânt ai PSD. Remarca doamnei Victoria Nuland include şi România. Nu numai România, dar include şi România. Pentru mine nu este o noutate, v-aş aduce aminte că încă din 2006 corupţia, prin hotărâre CSAT, a fost tratată ca o ameninţare la adresa siguranței naţionale. Am spus-o frecvent, o găsiţi la fel formulată în toate strategiile, fie că vorbim de Strategia de Apărare din 2010, fie că vorbim de Strategia de Securitate Naţională din 2006. Corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi un caz cum este Microsoft este o probă până la ce nivel poate ajunge corupţia şi cum se distribuie, cel puţin teoretic, resursele obţinute din corupţie. Ce mă îngrijorează totuşi? Este respingerea de către clasa politică a semnalului extrem de puternic care de acum nu mai vine de la preşedintele României, când de multe ori şi dumneavoastră, ziariştii, aţi considerat că e atac politic. Poate, pe zi ce trece, vă convingeţi că nu este niciun atac politic, că este o realitate şi că toate instituţiile statului care luptă împotriva corupţiei trebuie sprijinite. Campaniile împotriva instituţiilor care luptă împotriva corupţiei sunt de fapt campanii împotriva rezolvării unui deficit de securitate. Am mai spus-o aici, în conferinţe de presă, prima cauză pentru care Ucraina a ajuns în situaţia în care a ajuns este corupţia. Şi pentru cei care nu se regăsesc în declaraţia doamnei Nuland, care e mult mai complexă decât o simplă atenţionare legată de situaţia ţărilor din Europa Centrală, le-aş aduce aminte că doamna Nuland vorbeşte de parlamente care împiedică justiţia – parcă nu România ar avea vreo cinci parlamentari ale căror anchete s-au blocat, trebuie să le aduc eu aminte de Varujan Vosganian, de Borbély, de Paul Dobre şi alţi câţiva domni miniştri parlamentari care stau pitiţi în spatele votului parlamentarilor. Cine o trebui să îi spună lui Victor Ponta că sunt parlamentari care au fost declaraţi prin hotărâri definitive ale Înaltei Curţi incompatibili şi încă stau pitiţi prin Parlament şi poate îşi dă seama şi domnul Iohannis, nu numai Ponta, de lucrul ăsta. Cine să îi spună domnului Ponta sau domnului Iohannis că avem parlamentar condamnat, ce e drept, cu suspendare, dar membru în Comisia juridică a Parlamentului?
Lucrurile acestea se văd. Şi vă pot spune un element extrem de rău primit de toate cancelariile: rectificarea bugetară, care a fost semnalul discreditării tuturor mesajelor noastre că avem nevoie de prezenţă NATO pe teritoriul României pentru a creşte nivelul de securitate al României. Când s-a văzut că peste 2 miliarde sunt împrăştiate în scopuri electorale către primării şi că Armatei i se alocă foarte puţin, foarte multe cancelarii s-au întrebat cât de serioşi suntem atunci când vorbim că avem nevoie să fim sprijiniţi de aliaţii noştri, pentru a consolida flancul estic. Sunt lucruri care se fac lipsit de responsabilitate, în detrimentul securităţii naţionale, într-un moment în care cerem tuturor să beneficiem de Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, «Toţi pentru unul, unul pentru toţi», dar ăla unul care le cere la toţi nu îşi ia măsurile minimale să îşi consolideze capacitatea de a face faţă unor riscuri la adresa securităţii naţionale. Şi când vorbesc: nu îşi ia măsuri minimale mă refer şi la alocările pentru creşterea nivelului de capacitate de luptă a Armatei şi la refuzul cu care sunt tratate solicitările Parchetului atunci când vine vorba de lupta împotriva corupţiei. Îmi pare rău, sunt lucruri care trebuiau spuse, altfel n-aş vrea să fiu parte a acestei campanii, deşi observ că nu am mai ieşit de vreo două – trei saptămâni, dar toate subiectele de dezbatere sunt despre Băsescu în televiziuni, mai ales la Antene şi la RTV. Dar asta e viaţa. Însă luaţi aceste mesaje şi dumneavoastră, ziariştii, şi poate şi românii dacă vor ajunge la ei, luaţi-le foarte în serios, luaţi-le foarte în serios că nimeni nu o să rişte viaţa militarilor lui atunci când tu ca stat care reclami nevoia de sprijin arunci banii în campanie, sacrifici investiţii, sacrifici securitate naţională pentru voturi. Să ţineţi minte ce v-am spus. Iar mesajul primit este extrem de clar, extrem de clar: nu vă băgaţi sub plapuma Articolului 5 să credeţi că pe de o parte ne puteţi chema să vă apărăm, iar pe de altă parte, vă şubreziţi ţara. Eu cred că trebuie să se revină la o abordare foarte serioasă şi mai puţin electorală, pentru că nu sunt vremuri uşoare. Suntem într-o regiune în care avem o criză de securitate, cu vecini imprevizibili. Da, acestea erau lucrurile pe care aveam să le comunic, vă doresc o zi bună!”.
