Pe de o parte, experții vorbesc de stabilitate și predictibilitate. Pe de altă parte, Guvernele Ponta au modificat Codul Fiscal, din mai 2012 până în prezent, prin 15 ordonanțe de urgență și patru ordonanțe simple. Numeroase amendamente au fost aduse, prin aceeași metodă, și domeniilor sănătății, educației și achizițiilor publice, dar și Codului Electoral.
După cum v-a prezentat „România liberă“ ieri, de la instalarea la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta și-a pus semnătura pe nu mai puțin de 250 de ordonanțe de urgență. Adică, în medie, mai mult de două pe săptămână, ca și cum în România ar fi apărut, o dată la trei zile, situații extraordinare, a căror reglementare nu putea fi amânată. Dincolo de numărul mare de ordonanțe de urgență, merită observate și domeniile în care au fost operate cele mai multe modificări. Este vorba, în primul rând, de fiscalitate, sănătate și educație, adică domenii „grele“, în care nu ar trebui să ne permitem experimente, care necesită stabilitate, predictibilitate și, nu în ultimul rând, ample dezbateri publice anterioare schimbării regulilor. Evident, toate aceste condiții nu au mai fost respectate în ultimii doi ani și câteva luni de guvernare USL și USD.
Aproape 370 de modificări la Codul Fiscal
Prin instrumentul extraordinar numit ordonanță de urgență, guvernele Ponta au adus modificări substanțiale Codului Fiscal, de mare impact pentru populație și firme. Prin OUG, Executivul a introdus, de pildă, plata contribuției sociale la veniturile obținute din chirii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură (OUG nr. 88/2013), a introdus acciza suplimentară la combustibil și așa-numita taxă pe stâlp (OUG nr. 102/2013) și a stabilit scutirea de impozit a profitului reinvestit (OUG nr. 19/2014). În total, au fost aduse amendamente Codului Fiscal, din 7 mai 2012 până în prezent, prin 15 ordonanțe de urgență și patru ordonanțe simple (emise în perioada vacanțelor parlamentare). Însumat, este vorba de aproape 370 de prevederi care au fost abrogate, modificate sau nou introduse! Aceasta deși chiar în cadrul Codului Fiscal, există precizarea (art. 4) că „prezentul Cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia“. Tot legea stabilește că „orice modificare sau completare la prezentul Cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege“. Evident, nici una din condițiile de mai sus nu au fost respectate de guvernele Ponta.
Iar modificările la Codul Fiscal nu s-au terminat! După cum se știe, Ministerul Finanțelor lucrează la proiectul noului Cod Fiscal, iar acesta va fi transmis Parlamentului în luna septembrie sau chiar mai târziu, după cum a anunțat premierul Ponta.
Specialiștii în domeniu au atras și atrag în continuare atenția că o astfel de politică nu poate avea decât efecte negative, deoarece oamenii de afaceri au nevoie de predictibilitate pentru a-și contura un businness plan solid. „Situația asta de incertitudine din punctul de vedere al sarcinii fiscale a ținut tot timpul în România investițiile directe la un nivel foarte redus“, a explicat, pentru „România liberă“, Gabriel Biriș, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Potrivit acestuia, în ultimii 10 ani, guvernele care s-au perindat au impus 225 de măsuri efective (gen introducerea cotei unice de impozitare sau creșterea TVA), dar nivelul veniturilor bugetare a rămas tot în jurul a 30% din PIB.
Modificări și de două ori pe zi
Într-un top al legilor modificate de guvernele Ponta prin ordonanță de urgență, pe locul doi s-ar afla Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, amendată prin 11 OUG-uri. Unele dintre ele adoptate chiar în aceeași zi! Este cazul OUG nr. 7 și OUG nr. 8 din 19 februarie 2013. În cazul Legii privind reforma în domeniul sănătății, au fost operate, în total, circa 315 modificări (abrogări, reformulări sau texte nou introduse). Specialiștii spun că unele dintre ele au avut justificare, deoarece au corectat probleme din trecut sau disfuncționalități constatate pe parcurs. „Au fost, însă, și unele ordonanțe de urgență care s-au dovedit o măsură împotriva pacienților, pentru că au permis ca prin hotărâre de guvern sau chiar prin ordin de ministru să se adauge la lege. Adică, ordonanțele respective au funcționat ca o punte de legătură“, a explicat, pentru „România liberă“, Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților. Un exemplu în acest sens îl constituie OUG nr. 2/2014, care prevede ca reorganizarea Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București să se realizeze prin hotărâre de guvern. Cât despre consultarea publică obligatorie atunci când se iau decizii de amploare în domenii-cheie, Barbu spune că, de multe ori, dezbaterile au fost mai mult formale, desfășurându-se rapid în cadrul Ministerul Sănătății. „Altele au venit ca un pumn în masă“, ne-a mai precizat acesta.
Legea Educației, aproape rescrisă
De o atenție deosebită din partea Cabinetelor Ponta s-a bucurat, în acești ultimi doi ani, și Legea Educației Naționale, intrată în vigoare în 2011. Șapte ordonanțe de urgență au adus aproape 180 de modificări actului normativ, ultima fiind controversata OUG nr. 49 din 26 iunie 2014, criticată de studenți și specialiști, dar apărată de sindicate. Reamintim că prevederile ordonanței adoptate de Guvern au putut fi consultate de abia după publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul Ponta 3 dând dovadă, din nou, de o totală lipsă de transparență. Organizații nonguvernamentale și politicieni au cerut Avocatului Poporului să atace ordonanța de urgență la Curtea Constituțională, dar solicitările s-au soldat, până acum, cu un eșec. Ieri, președintele Traian Băsescu i-a adresat o a doua scrisoare lui Victor Ciorbea, după cea din 4 iulie, prin care îi cere să reanalizeze posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională.
Top. Cele mai vizate legi:
1. Codul Fiscal – 15 OUG și 4 OG;
2. Legea privind reforma în domeniul sănătății – 11 OUG;
3. Legea Educației Naționale – 7 OUG;
4. Codul Electoral – 5 OUG;
5. Legea achizițiilor publice – 4 OUG.
