Semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pare să nu fie o certitudine, deși premierul Victor Ponta a prezentat noua înțelegere ca pe o certitudine. Semnele de întrebare au fost făcute publice, ieri, la finalul unei întâlniri dintre președintele Klaus Iohannis și reprezentanții delegației FMI.
În condiţiile în care “există serioase rezerve că România îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de un acord de tip Flexible Credit Line“, în cadrul întrevederii cu delegaţia FMI, preşedintele Klaus Iohannis și-a exprimat îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile care pot afecta cadrul fiscal-bugetar viitor, a anunțat Administraţia Prezidenţială.
Reprezentanţii FMI au prezentat cele mai importante evoluții ale Programului de asistenţă cu caracter preventiv, program care a expirat în septembrie 2015, fără o evaluare finală favorabilă, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la voința Guvernului de a implementa reformele structurale asumate. În context, a fost abordată şi tema recuperării întârzierilor în materie de reforme structurale, în special în privinţa eficienței întreprinderilor de stat, o atenție deosebită fiind acordată sectoarelor energiei şi transporturilor.Delegaţia FMI a fost condusă de Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România.
Anunțul lui Ponta
Referitor la bugetul pentru anul 2016, în cadrul discuţiilor a fost evidențiată necesitatea ca România să nu se îndepărteze semnificativ de o abordare fiscal-bugetară prudentă, pentru a preîntâmpina o serie de riscuri macroeconomice. Delegația FMI a fost, ieri, și la Palatul Victoria pentru a avea convorbiri cu prim-ministrul Victor Ponta, precum şi cu alţi membri ai Executivului.
La sfârşitul lunii septembrie, premierul Victor Ponta și ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, au anunţat că România va cere FMI încheierea unui nou acord. Necesitatea unui nou acord al României cu FMI a fost subliniată și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a afirmat că ar da credibilitate politicii economice a României, dar n-ar trebui să fie axat pe balanţa de plăţi, ci pe problemele rămase nerezolvate, respectiv reformele structurale.
