Curtea Constituțională a respins, ieri, o sesizare privind legea alegerilor locale fără a judeca pe fond subiectul alegerii primarilor într-un tur de scrutin, acțiune ce va fi întreprinsă săptămâna viitoare.
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins în unanimitate sesizarea depusă de jurnalistul Liviu Avram privind alegerile locale. Acesta reclamase atât numărul prea mare de semnături necesar pentru înscrierea în cursa electorală a unui candidat, dar și faptul că scrutinul are loc într-un singur tur. „S-a respins articolul 50 (referitor la numărul de semnături n.r.) ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, semnături, fără semnături”, , a anunțat președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
Judecătorul a adăugat că a fost respinsă și sesizarea privind articolul 101 (legată de alegerile într-un tur), pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecăţii. „În dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său”, a subliniat președintele CCR. Cu alte cuvinte, Curtea jurnalistul a strâns mai puține semnături decât prevede legea și a încercat să obțină o extindere a judecății de constituționalitate.
Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Augustin Zegrean a afirmat că din punctul de vedere al CCR acestea rămân într-un singur tur. Pe masa instituției se mai află 30 de sesizări similare, dar președintele a menţionat clar că decizia nu se va schimba. Afirmația lui Zegrean ridică semne de întrebare pentru că printre contestații se numără una depusă de același jurnalist, în care au fost atacate ambele articole menționate mai sus direct, fără a se apela la procedura extinderii controlului. A doua solicitare, pe fond, ar urma să fie discutată pe 11 mai. Cum campania electorală începe pe 6 mai, pare greu de crezut că judecătorii vor schimba regulile în timpul jocului.
Prevederea potrivit căreia primarii vor fi aleși într-un singur tur a fost introdusă în 2011 de majoritatea parlamentară din jurul PDL. Anul trecut, la votarea legii electorale, PSD a susținut alegerile locale într-un tur, pentru a împiedica alianțele dintre PNL, PMP sau M10 în turul doi. Liberalii au propus alegeri în două tururi. Totuși, la vremea respectivă, PNL nu a contestat legea CCR, adresându-se tribunalului abia după un an de zile, cu o cerere care nu a fost considerată suficient de argumentată pentru a fi trimisă la Curtea Constituțională.
Primari în funcție, realeși în proproție de 80%
Legea îi avantajează pe primarii în funcție, care beneficiază de notorietate și blochează alianțele în turul doi, care duceau, în unele cazuri, la blocarea edililor în funcție. PSD are, în prezent, cei mai mulți primari în funcție, peste 1.600, din care 436 sunt racolați de la alte partide, majoritatea de la PNL sau PDL, pe baza unei ordonanțe a Guvernului (OUG 55/2014) care a permis traseismul aleșilor locali fără ca ei să își piardă mandatul. Noul PNL, rezultat din fuziunea PNL și PDL, are în jur de 1.200 de primari. Ordonanța de urgență care a permis traseismul a fost declarată neconstituțională de CCR, dar majoritatea PSD-UNPR-ALDE a refuzat să voteze pierderea mandatelor de către traseiști. Acum aceștia vor participa la alegeri și au prima șansă.
Astfel, potrivit unui studiu prezentat de președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, în cazul desfășurării alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, probabilitatea ca primarul aflat în funcție să fie reales este de 80%. În acest fel, legea avantajează PSD în primul rând, PNL într-o mai mică măsură și UDMR în zonele cu electorat de etnie maghiară.
