Bătălia pentru Cotroceni s-a purtat, ieri, până în ultima clipă, iar rezultatele celor doi candidați au variat în funcție de realizatorii sondajelor. Scorul pe care îl va anunța BEC va influența desemnarea viitorului premier, dar și împărțirea puterii în interiorul partidelor.
Diferența dintre Victor Ponta și Klaus Iohan-nis s-a micșorat, în permanență, pe parcursul zilei. Astfel, potrivit exit-poll-urilor care au circulat neoficial, candidatul PSD ar fi avut în jur de zece procente avans în prima parte a zilei și doar două procente după-amiaza. Trendul este explicabil prin faptul că electoratul PSD, format în special din pensionari și locuitori din zona rurală, votează mai alesdimineața. În schimb, alegătorii ACL din zona urbană se prezintă la vot în special a doua parte a zilei.
Primele rezultate finale au venit din țările din Orientul Îndepărtat, unde scrutinul s-a încheiat mai devreme grație diferenței de fus orar. După numărarea voturilor din 15 secţii de votare din Noua Zeelandă, Australia, China, Japonia şi Coreea de Sud, -Klaus Iohannis avea 1614 voturi, iar Victor Ponta doar 132. Candidatul ACL a câștigat și în Coreea de Nord, cu șase voturi contra trei, după ce în primul tur ordinea a fost inversă.
Start în războiul -pentru șefia PSD
Imediat după anunțarea rezultatelor finale ale scrutinului de ieri, în Kiseleff începe, oficial, bătălia pentru conducerea PSD. Momentan, avem confirmate două tabere: una a lui Liviu Dragnea și a lui Sebastian Ghiță, cealaltă a lui Victor Ponta și a așa-numiților „lupi tineri“, gen Dan Șova, Titus Corlățean și Nicolae Bănicioiu. Odată pornită lupta pentru preluarea conducerii partidului, este însă foarte posibil să apară și alți doritori, iar unele filiale să se regrupeze în funcție de evoluția la zi a situației.
În analiza viitorului social-democraților, există o singură certitudine în acest moment: Victor Ponta nu va mai conduce PSD.
Ipoteza 1: Premierul câștigă alegerile
Dacă Biroul Electoral Central anunță că Victor Ponta a câștigat turul II al prezidențialelor, el va trebui, evident, să renunțe la șefia PSD, pentru a nu fi în incompatibilitate. Din postura de câștigător, acesta va fi cu atât mai tentat și va avea mai multe pârghii să negocieze pentru a lăsa un apropiat de-al său la șefia PSD. Adică, se va implica activ în negocierile interne din partid. Rămâne de văzut dacă îl va susține în continuare pe Dan Șova sau se va orienta spre alt prieten, în condițiile în care ex-ministrul Marilor Proiecte este urmărit penal de DNA pentru trafic de influență, după ce a fost înregistrat în timp ce negocia cu Viorel Hrebenciuc susținerea pentru șefia PSD contra promovării unei legi a grațierii și amnistiei.
Ipoteza 2: Ponta pierde scrutinul
Prima întrebare care se pune în acest caz este dacă premierul se va ține sau nu de cuvânt în ceea ce privește demisia din fruntea PSD. Reamintim că, înainte de primul tur al prezidențialelor, întrebat fiind dacă își va „pune pe masă“ mandatul în cazul în care pierde alegerile, Ponta a răspuns: „Categoric da!“.
Chiar dacă ar fi tentat să nu-și respecte promisiunea, premierul va fi împins de la spate de colegi. El ar avea de ales: să plece de bunăvoie din fruntea partidului sau să fie mazilit, așa cum au pățit predecesorii săi care au adus înfrângerea în Kiseleff, Adrian Năstase și Mircea Geoană.
Evident, din postura de pierzător al alegerilor, Ponta își va vedea serios diminuate și posibilitățile de a influența negocierile interne din PSD.
Cine cu cine și contra cui
Neoficial, lupta pentru șefia PSD a început de luni bune, imediat după ce Ponta a acceptat, la presiunea baronilor, să-și asume rolul de candidat. În ciuda ordinului primit de la vârf, ca aranjamentele și negocierile să fie lăsate până după prezidențiale și toată lumea să se concentreze pe campanie, au mai răbufnit în presă, din când în când, nemulțumirile unora sau negocierile de culise ale altora.
La scurt timp după ce s-a aflat, cu ajutorul procurorilor DNA, că Viorel Hrebenciuc negocia cu Dan Șova susținerea pentru șefia PSD, deputatul Sebastian Ghiță a anunțat, la propriul post de televiziune, că va face tandem cu Liviu Dragnea. Concret, vicepremierul ar urma să candideze pentru funcția de președinte al partidului, iar Ghiță, pentru cea de președinte executiv. „Vreau să transmit un mesaj foarte clar și ferm membrilor PSD: după ce Ponta va ieși președinte, partidul nostru nu va rămâne la mâna niciunui combinator“, a punctat, prompt, Dragnea, cu trimitere evidentă la jocul subteran al lui Hrebenciuc. Vicepremierul pornește cu prima șansă în lupta internă, deoarece a reușit, în ultimii doi ani, să-și apropie mulți lideri de filială prin banii pe care i-a direcționat spre ei de la bugetul de stat.
În cursa pentru conducerea PSD s-ar mai putea înscrie Valeriu Zgonea, Marian Vanghelie sau Nicolae Bănicioiu. Rămâne de văzut dacă vor ținti funcția supremă în partid sau se vor alătura uneia dintre taberele existente, vizând o funcție de președinte executiv, secretar general sau vicepreședinte.
Un lucru este sigur: Congresul -extraordinar al PSD va fi organizat rapid. Surse politice acreditau ideea că ar putea avea loc pe 7 februarie 2015.
Ce calcule își fac PNL și PDL
Rezultatul alegerilor prezidențiale ar putea avea efecte atât în interiorul PNL, dar și al ACL, alianța pe care liberalii au format-o cu PDL.
În cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis, prima întrebare la care ar trebui să răspundă ACL este legată de schimbarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria. Candidatul ACL pentru postul de premier este prim-vicepreședintele PDL, Cătălin Predoiu. Chiar dacă mandatul premierului nu încetează automat odată cu alegerile prezidențiale, în mod practic, atât în 2004, cât și în 2009, victoriile lui Traian Băsescu au avut darul de a schimba majoritatea în Parlament. Acum, lucrurile ar putea fi ceva mai complicate, pentru că ACL mai are nevoie de 100 de voturi pentru a avea majoritate parlamentară. Cel mai probabil, Grupul Minorităților, format din 17 deputați, se va alătura ACL în cazul unei victorii, iar UDMR are deja o atitudine nuanțată față de social-democrați. Înainte de alegerile prezidențiale, unii lideri ai PNL, precum Marian Petrache, au pledat pentru o coabitare între Iohannis și Ponta, dar poziția oficială a PNL a fost în favoarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului PSD.
În cazul în care Iohannis ar ajunge la Palatul Cotroceni, ar trebui rezolvată și problema șefiei PNL, pentru că, potrivit Constituției, șeful statului nu poate fi membru de partid. -Favorit pentru a prelua șefia PNL pare a fi în acest moment vicepreședintele Ludovic Orban. De altfel, acesta este, alături de lideri precum Teodor Atanasiu sau Marian Petrache, unul dintre artizanii propulsării lui Iohan-nis în fruntea PNL și în poziția de prezidențiabil al partidului, în dauna lui Crin Antonescu.
Ce efecte poate avea înfrângerea
În cazul unui eșec al lui Iohannis nu este, încă, foarte clar dacă el va mai rămâne în fruntea PNL. Poziția lui Iohannis de lider al partidului nu a fost contestată, oficial, de nimeni. Însă, potrivit informațiilor neoficiale din partid, retragerea din ultima perioadă a lui Crin Antonescu este un prim pas dintr-un scenariu de revenire în fruntea PNL. În acest caz, Antonescu ar fi avantajat de faptul că a fost îndepărtat de susținătorii lui Iohannis din fruntea partidului și din poziția de prezidențiabil. Adepții lui Antonescu vor avea de partea lor argumentul că fostul lider al partidului ar fi avut o prestație mai bună în campania electorală, așa cum a dovedit-o la prezidențialele din 2009.
În cazul unei înfrângeri, liberalii vor avea o problemă și cu formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu, PLR. Dacă Tăriceanu va fi numit premier, vor crește șansele de a mai racola parlamentari PNL, apropiații liderului PLR vorbind despre alți zece senatori și deputați care li s-ar putea alătura. La nivelul administrației locale, traseismul a fost posibil doar 45 de zile. Chiar dacă aleșii locali nu vor mai putea părăsi, oficial, PNL, unii dintre aceștia vor fi tentați să îl sprijine, neoficial, pe Tăriceanu, în condițiile în care acesta va fi cel care împarte fondurile guvernamentale, esențiale pentru administrația locală.
În fine, în cazul în care Iohannis pierde în cursa pentru alegerile prezidențiale, este posibil să apară probleme în interiorul ACL. Teoretic, alianța este un proiect pe termen lung și va fi urmată de o fuziune sub denumirea de PNL. Însă, deja între cele două tabere au apărut neînțelegeri după primul tur de scrutin. Președintele PDL, Vasile Blaga, le-a reproșat liberalilor faptul că au avut rezultate slabe în județe în care au președinții consliilor județene – cum ar fi Ilfov, Hunedoara, Botoșani sau Giurgiu. Există, însă, și foarte mulți lideri ai celor două partide care vor continuarea procesului de fuziune. Ei consideră că fuziunea este singura șansă de a contracara puterea PSD în următorii doi ani de zile, când social-democrații vor avea și președintele, și Guvernul, și majoritatea parlamentară.
