Ambasadorul României în Statele Unite, George Maior, consideră că declarațiile „tranșante” ale unor politicieni români dăunează dialogului româno-american. Precizarea vine în contextul în care mai mulți social-democrați, între care și șeful PSD, Liviu Dragnea, au reacționat la comentariile Ambasadei SUA la București, privind propunerile de modificare a Legilor Justiției, informează Agerpres.
„Cred că este important să avem propriile noastre dezbateri și cred că nimeni nu interferează în propriile noastre dezbateri, dacă suntem inteligenți și analizăm lucrurile din acest unghi. (…) Lumea vrea predictibilitate, vrea o legislație eficientă, vrea state solide din punctul de vedere al modului în care controlează fenomenul corupției și cred că e în interesul nostru să fim un astfel de stat. Eu cred că numai dialogul poate face partea americană sau partea română să înțeleagă care sunt implicațiile și premisele. Strică acest dialog declarațiile pur și simplu tranșante de o parte sau chiar de alta. Nu fac bine acestui dialog, iar noi am făcut progrese imense din acest punct de vedere. (…) E păcat la nivel de discurs narativ să intrăm în polemici care nu fac bine niciunei părți", a spus Maior, într-un interviu acordat postului public de televiziune.
După ce, în 23 august, Ministerul Justiției a anunțat propunerile de revizuire a sistemului judiciar, Ambasada SUA la București și-a manifestat îngrijorarea și a îndemnat toți actorii executivi, legislativi și judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției.
„Statele Unite au luat cunoștință de propunerile Ministerului Justiției din 23 august cu îngrijorare pentru independența sistemului judiciar. Îndemnăm toți actorii executivi, legislativi și judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției și pentru a asigura credibilitatea instituțiilor sale", a precizat Ambasada SUA.
În acest context, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a solicitat '„expulzarea'' ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, pe care l-a acuzat că s-ar fi amestecat nepermis de mult în activitatea parlamentară și guvernamentală a României.
„Date fiind ingerințele repetate în treburile interne ale țării mele, solicit expulzarea de urgență a ambasadorului Hans Klemm. Dacă suntem cu adevărat un stat independent și suveran, dacă ne respectăm Constituția și pe noi înșine, nu mai putem tolera amestecul acestui ambasador în activitatea parlamentară și guvernamentală, precum și în politica românească în ansamblul ei. Nu e absolut deloc treaba ambasadorului Hans Klemm, așa cum nu e, în general, treaba niciunui ambasador cum anume hotărâm noi să ne construim propriul cadru legislativ", a scris Pleșoianu, miercuri, pe pagina lui de Facebook.
La rândul său, șeful PSD, Liviu Dragnea, a declarat că este îngrijorat de faptul că „niște ambasadori' în România își permit să ne interzică și dreptul de a începe dezbaterea privind legile justiției.
„Și eu sunt îngrijorat când am văzut din presă și am citit ce s-a încercat ieri să se facă la CSM. Și eu sunt îngrijorat când văd niște ambasadori în România care își permit să ne interzică și dreptul de a începe o dezbatere. Urmează să ni se interzică dreptul de a gândi", a afirmat Dragnea.
George Maior, actualul ambasador al României în Statele Unite, a fost senator PSD și consilierul politic al lui Mircea Geoană. Totodată, a deținut funcția de director al Serviciului Român de Informații (SRI).
Ce prevede proiectul de modificare a Legilor Justiției
inisterul Justiției a făcut public, în 31 august, proiectul de modificare a Legilor Justiției, trimis pentru avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de ministrul Tudorel Toader.
VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ
Proiectul conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către Ministerul Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)
Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.
(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.
(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.
