Lipsa unei baze de date naționale cu deciziile instanţelor, dosare cu autori necunoscuţi şi "firme fantomă", absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate şi persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută, susţine ANAF, conform Mediafax.
Argumentele conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală(ANAF) privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale i-au fost transmise premierului Victor Ponta, printr-o notă de informare.
În document se arată că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 dosare doar în 2014. Totodată, ANAF este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanțe și acoperite prin măsuri asigurătorii, precum și de defalcare pe unități ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete județene).
Citeşte şi: DNA reacționează la afirmația lui Ponta privind recuperarea prejudiciilor din dosare
Referitor la recuperarea scăzută a prejudiciului, conducerea ANAF îl informează pe prim-ministrul Victor Ponta asupra cauzelor care, în opinia instituţiei, împiedică obţinerea unor rezultate satisfăcătoare.
"Deciziile instanțelor se comunică direct unităților de administrare, fără a exista o bază de date la nivel național. Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuți sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate. Se dispune însă confiscarea și în astfel de cazuri, iar sumele se adaugă la totalul despre care vorbim. Totodată, avem situații în care motivarea și comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înștiințați că trebuie să le confiscăm. Sunt situații în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unitățile fiscale să identifice, să solicite și să obțină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv. În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI și, ulterior, dispozitivul sentinței se transmite și la organul fiscal. Există chiar și situații în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitație să nu prezinte niciun fel de interes chiar și în condițiile în care prețul de pornire este diminuat cu 50%", se arată în document.
De asemenea, conducerea ANAF arată că sunt multe cazuri în care este vorba de bunuri imobile obținute în timpul căsătoriei, iar această situație impune un proces de partajare, ceea ce înseamnă proceduri anevoioase de partaj judiciar, dar şi situaţii când persoanele vinovate sunt în penitenciar pentru executarea pedepsei şi nu au surse de venit sau bunuri.
"De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soțului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun. Emiterea titlurilor de creanță este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul. De asemenea, debitorii sunt persoane care au săvârșit infracțiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri și nu dețin bunuri urmăribile. Opozabilitatea actelor de executare și parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanți legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acțiune. Din analiza măsurilor asigurătorii dispuse în timpul cercetării penale sau în instanță, precum și a situației bunurilor, veniturilor și conturilor, se constată că debitorii nu au avut niciodată un patrimoniu concret la nivelul prejudiciului", se afirmă în informare.
Pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de inventarierea cazuisticii din toate unitățile și crearea unei baze de date la nivel național, precum şi de crearea unei aplicații informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanță/hotărâre definitivă, astfel încât să se ştie "la centru" tot ce se întâmplă în teritoriu și unde apar probleme.
Citeşte şi: Ce spune Ponta despre lipsa de performanţă a ANAF
Totodată, este solicitată înființarea și operaționalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel național, formată din specialiști care să se ocupe exclusiv de monitorizarea și coordonarea acțiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum şi înființarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activități distincte la nivelul fiecărei direcții regionale.
"Aceste servicii vor fi, la rândul lor, coordonate exclusiv de la centru. Odată cu operaționalizarea structurii naționale, vom solicita instanțelor de judecată să transmită deciziile și structurii naționale. În acest fel, vom avea un control direct și eficient asupra situației de ansamblu și asupra problemelor care apar", se menţionează în documentul trimis premierului, cerându-se totodată şi alocarea de personal și de logistică.
La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiţiei să fie înfiinţată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.
"Având în vedere cele prezentate anterior, considerăm ca fiind necesară înființarea unei structuri în cadrul Ministerului Justiției cu rol de monitorizare și coordonare a întregului proces de recuperare a prejudiciilor din infracțiuni în care sunt implicate parchetele și ANAF", se mai arată în documentul trimis premierului Victor Ponta.
Marţi seara, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost "o mică păcăleală", el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a spus Ponta, la România TV.
În replică, Direcția Națională Anticorupție a transmis, miercuri, că premierul creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanț, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracționale de către ANAF.
"În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituție aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că "e așa, o mică păcăleală" faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor", se arată în comunicatul DNA.
