Curtea Constituțională a decis că abuzul în serviciu poate fi reglementat doar prin legislație primară – legi și ordonanțe de urgență. Această interpretare ridică semne de întrebare privind soarta dosarelor în care acuzații au încălcat legislația secundară – regulamente, ordine, hotărâri.
Curtea Constituțională (CCR) arată în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu că sintagma „îndeplinește în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât „prin încălcarea legii”. Articolul 297 din Codul Penal prevede că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. Judecătorii CCR arată că termenul „defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu „nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” și, mai mult, că acest termen „nu este definit în Codul penal și nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a acestuia”.
Legislație primară versus legislație secundară
În continuare, judecătorii constituționali explică faptul că, prin termenul de „lege”, trebuie să se înțeleagă exclusiv „legislaţia primară – legi și ordonanțe ale Guvernului”. Această idee se regăsește în mai multe paragrafe ale motivării CCR. „Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”, se menționează în motivare. „Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament (…), precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern (…), respectiv ordonanțe și ordonanţe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice”, arată judecătorii CCR în motivare. În cazul în care raportarea s-ar face și la alte tipuri de acte, în afară de cele primare„s-ar ajunge la situaţia ca în cazul infracţiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât şi de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fişei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal”. Judecătorii admit că legislația primară (legile adoptate de Parlament și ordonanțele date de Guvern) poate fi detaliată „prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară”, dar spun că aceste acte normative „date în executarea legilor și a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă”.
Ce spun specialiștii
Motivarea deciziei CCR ridică semne de întrebare în ceea ce privește unele încălcări ale legii prevăzute de legislația secundară – regulamente, hotărâri de guvern, ordine de miniștri. Laura Ștefan, expert anticorupție susține că nu este nimic anormal în decizia CCR. „Important este ca reglementarea să fie conținută în legislația primară. Oricum, legislația secundară nu se aprobă în vid, se dă în aplicarea legislației primare. Legislația secundară nu poate să conține pedepse care să nu apară în legislația primară. E un principiu de drept”, a comentat Laura Ștefan. În schimb, unii experți în domeniu atrag atenția că tocmai acest lucru s-a întâmplat – în unele cazuri pedepsele au fost introduse tocmai prin legislația secundară. Un asemenea caz ar fi, potrivit avocatei Elenina Nicuț, cel al fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea. Ea a tras atenția, într-o postare pe o rețea de socializare, că, în dosarul coloanelor oficiale, Gabriel Oprea nu a încălcat nicio lege ci doar regulamentul de aplicare a codului rutier, aprobat prin hotărâre de guvern.
Un alt exemplu care ar putea intra în discuție este cel al fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, acuzată de complicitate la abuz în serviciu în cazul creditelor luate de la BRD, cei anchetați fiind acuzați că au încălcat normele bancare.
Pe de altă parte, decizia CCR poate afecta unele cazuri și în sens invers. Astfel, Consiliul Local al sectorului 4 a emis o hotărâre potrivit căreia se poate deschide un club și fără aviz de la pompieri, hotărâre de care s-a prevalat fostul primar Cristian Popescu Piedone în cazul Colectiv.. Însă, această hotărâre se bate cap în cap cu legislația primară, potrivit căreia avizul de la pompieri este obligatoriu. Or, din motivarea CCR reiese clar că legislația secundară nu poate încălca legislația primară.
