Transparența de care vorbeau atât prim–ministrul Sorin Grindeanu cât și ministrul Justiției, Florin Iordache, a dispărut în noapte, devenind opacitate totală în cursul zilei de ieri.
Pretextul folosit pentru modificarea conținutului infracțiunii de abuz în seviciu a fost o decizie a Curții Constituționale, care a statuat că este neconstituțională exprimarea “Funcționarul public care își îndeplinește în mod defectuos îndatoririle“ deoarece este ambiguă și a recomandat să se înlocuiască cu sintagma “îndeplinește prin încălcarea legii”.
Ministrul Justiției a profitat de ocazie și a modificat și alte aliniate ale articolului care definește abuzul în serviciu și anume: a impus pragul de minim 200.000 de lei pentru ca un abuz în seviciu să fie considerat infracțiune, a scăzut pedeapsa maximă de la 7 ani la doar 3 ani, indiferent de mărimea pagubei provocate și a eliminat interdicția ca persoana condamnată să nu mai poată ocupa funcții publice.
Guvernul s-a autoexonerat de orice răspunde
De asemenea, ministrul Justiției și Guvernul și-au luat și o măsură de prevedere: au stipulat, într-un aliniat separat, că sancțiunile de la abuzul în serviciu nu se aplică celor care emit și adoptă acte normative. Adică, s-au asigurat că membrii Guvernului Grindeanu, care au adoptat în unanimitate OUG-ul de modificare a conținutului abuzului în serviciu, nu vor fi pedepsiți pentru că nu au respectat legea în elaborarea și adoptarea acestui act normativ.
Cum a fost batjocorită Justiția
Potrivit legii, orice act normativ care modifică legile Justiției nu se adoptă fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru prima formă a OUG-urilor care modificau legislația penală, ministrul s-a consultat cu CSM, dar formele adoptate diferă fundamental de cele inițiale. Apoi, ministrul Justiției a trimis textele spre consultare la CSM seara, când membrii consiliului erau deja acasă, cu doar două ore înainte de a fi adoptate de Guvern. Nici nu i-a anunțat pe membrii Consiliului că are de gând să pună ordonanțele care modifică legislația penală pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern de la ora 19.45, din seara de 31 ianuarie. Ordonanța care modifică Codul Penal a fost publicată în jurul orei 01.00. CSM convocase ședința specială pentru analizarea ordonanțelor în aceeași dimineață, la ora 9.00. rezultă că ministrul Justiției și-a bătut joc de CSM, instituția care garantează independența Justiției.
O altă regulă încălcată o reprezintă faptul că ordonanțele folosesc multora dintre colegii ministrului Justiției, atât din partid, cât și de la guvernare. Ministrul poate fi acuzat că a creat un folos pentru altul, faptă sancționabilă penal.
De ce pot fi inculpați membrii Guvernului
După cum se observă, majoritatea beneficiarilor provin din partidele aflate la guvernare, așa că se îndeplinesc condițiile cerute de legea care pedepsește emiterea unui act normativ pentru folosul unor persoane.
Însă, nu se poate începe urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului Grindeanu deoarece e stipulată impunitatea pentru cei care elaborează și adoptă actele normative în două aliniate distincte.
Un alt motiv pentru care membrii Guvernului Grindeanu ar putea fi urmăriți penal pentru elaborarea și adoptarea unor acte normative care să folosească colegilor și clientelei de partid este introducerea unui text nou, din capitolul “Infracțiunii contra înfăptuirii Justiției”, care nu are nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale. Și anume, s-a introdus aliniatul (1) “Favorizarea săvârșită de un membru de familie sau afin de gradul II nu se pedepsește”. Aliniatul stipulează că “ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește de la unu la 5 ani închisoare”. Ei bine, precauți, membrii Guvernului Grindeanu au mai băgat un alineat prin care au precizat că “dispozițiile alineatului (1) nu se aplică emiterii sau adoptării actelor normative”.
Beneficiarii penali. Între cei care vor beneficia de OUG-ul care golește de conținut abuzul în serviciu beneficiază:
* președintele PSD, Liviu Dragnea (prejudiciul creat în dosarul “Bombonica -deturnarea către PSD a fondurilor destinate copiilor defavorizați”) ”prin infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu este mai mică de 200.000 de lei, suma minimă impusă de noul text).
* Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, în dosarul deturnării, prin abuz în serviciu, a fondurilor DIPI – serviciul secret al Internelor
* Victor Ponta și Dan Șova, prejudiciul e mai mic de 200.000 de lei în dosarul fraudării Complexelor energetice Rovinari și Turceni.
* 10 miniștri – membri PSD, din dosarul Microsoft, pentru care fapta de abuz în seviciu s-a prescris (au săvârșit faptele până în 2004 inclusiv, iar scăderea pedepselor de la 7 ani închisoare la doar trei ani a micșorat termenul de prescripție, reducându-l la doar 5 ani. Din 2004 au trecut mult mai mult de 5 ani.
* se clasează dosarele EADS, SEI, ANRP, cele vechi ale lui Sebastian Ghiță, care a primit contracte de informatizare a unor instituții publice, retrocedări de păduri și multe altele, tot din cauza prescripției.
* se clasează dosare de retrocedări sau de achiziții publice ale unor celebri baroni PSD , precum Radu Mazăre sau Nicușor Constantinescu, tot din cauza prescripției abuzului în serviciu. În total, se închid peste 3.000 de dosare, între care mulți, mulți primari și consilieri locali, aproape majoritatea președinților de consilii județene, prefecți, subprefecți, șefi de deconcentrate. Prejudiciile totale sunt de aproape 3 miliarde euro.
INFRACȚIONALITATE. Traficul de droguri, favorizat
La modificarea procedurii penale, Guvernul PSD a prevăzut că denunțul este valabil doar dacă este făcut până în termenul de 6 luni, altfel nu se poate deschide dosar penal. Si dacă se primesc denunțuri despre acțiuni de terorism, despre sclavie, trafic de copii, de carne vie, magistrații trebuie să închidă ochii și să le lase să prolifereze.
