Fostul președinte român s-a alăturat unui grup de lideri europeni care i-au scris președintelui ales al SUA, Donald Trump, explicându-i de ce nu trebuie să nu aibă încredere în Moscova.
„Eforturile continue ale Rusiei de a destabiliza Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei ameninţă pacea, predictibilitatea şi securitatea pe care americanii şi europenii le-au creat împreună prin victoria noastră în Războiul Rece. Suntem îngrijoraţi că perspectiva unei noi înţelegeri ample cu Rusia va pune în pericol această realizare istorică“, au scris cei 17 semnatari ai scrisorii, printre care foştii premieri ai Suediei şi Slovaciei, mai mulţi miniştri de Externe, preşedintele bulgar, dar şi vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO.
Ei au insistat că anularea sancţiunilor impuse Rusiei sau acceptarea divizării şi subjugării Ucrainei ar fi o greşeală gravă. „A face acest lucru i-ar demoraliza pe cei care caută o orientare euro-atlantică (…). De asemenea, ar destabiliza vecinătatea noastră estică din punct de vedere economic şi le-ar da un impuls elementelor extremiste, oli-garhice şi antioccidentale de acolo“, au adăugat ei.
„Suntem mai puternici împreună“
Autorii scrisorii au amintit că ţările lor au răspuns de fiecare dată când America a avut nevoie de ele, precum în războaiele din Irak şi Afganistan. „Ne-am asumat riscuri împreună; am sa-crificat fii şi fiice împreună. Ne apărăm securitatea transatlantică împărtăşită, ca front unit. Aceasta face Alianţa noastră puternică. Atunci când Statele Unite sunt puternice, suntem mai puternici – împreună“, au scris ei.
Politicienii au avertizat că un acord cu Putin nu va aduce pacea, pentru că liderul de la Kremlin „vede concesiile drept un semn de slăbiciune“ şi va încerca să testeze credibilitatea SUA în state NATO, precum ţările baltice sau Polonia. El ar putea recurge atât la manevre militare, cât şi la atacuri informatice, presiune economică, spionaj, dezinformare sau dare de mită, consideră politicienii din ţările NATO aflate în apropiere de graniţele Rusiei.
Cei 17 semnatari ai scrisorii sunt Traian Băsescu (fost preşedinte al României), Paweł Kowal (europarla-mentar polonez), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Janusz Onyszkiewicz (fost ministru al Apărării polonez), Mikuláš Dzurinda (fost premier slovac), Rosen Plevneliev (preşedintele Bulgariei), Mátyás Eörsi (fost parlamentar ungar), Karel Schwarzenberg (fost ministru de Externe ceh), Iulian Fota (fost consilier pentru securitate naţională al lui Traian Băsescu, actual director al Colegiului Naţional de Informaţii), Radosław Sikorski (fost ministru de Externe polonez), István Gyarmati (membru al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice), Petras Vaitiekūnas (fost ministru de Externe lituanian), Toomas Hendrik Ilves (fost preşedinte al Estoniei), Vaira Vīķe-Freiberga (fostă preşedinte a Letoniei), Rasa Juknevičienė (vicepreşedinte a Adunării Parla-mentare a NATO), Ale-xandr Vondra (fost ministru ceh al Apărării) şi Ojārs Ēriks Kalniņš (parlamentar leton).
„Geopolitrukul“ care slujește Moscova
După publicarea acestei scrisori, Traian Băsescu a scris pe Facebook că „crede“ în Trump, chiar dacă nu acesta a fost opțiunea sa electorală. „Limbile Moscovei au declanşat un val de propagandă prin care încearcă să genereze neîncredere în aliaţii României, în mod deosebit în SUA, pentru a-şi vedea împlinit visul de a linge bocancii Moscovei. Simt nevoia să-i râd în faţă geopolitrukului, spunându-i că eu cred în America lui Donald Trump, chiar dacă acesta nu a fost opţiunea mea electorală“, a afirmat Băsescu.
El a adus ca exemplu sosirea la Bremen a Brigăzii a 3-a a Armatei Americane. „Batalionul 1 al acestei brigăzi va fi dislocat la Mihail Kogălniceanu. Brigada 3 nu este orice unitate. Aceasta a fost dislocată de 4 ori în Irak şi o dată în Afganistan. În timpul acesta, geopolitrukul încearcă să ne convingă că America lui Donald Trump va abandona ţările din Europa de Est şi le va lăsa sub influenţa lui Putin. Altfel spus, vrea să ne convingă că trebuie să ne reorientăm politica externă spre Moscova, aşa cum a făcut Igor Dodon în Republica Moldova“, a scris fostul șef al statului român.
Donald Trump a sugerat în iulie că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO. „Dacă îşi îndepli-nesc obligaţiile faţă de noi, atunci răspunsul este da“, a spus Trump, întrebat dacă ar ajuta ţările baltice în cazul unui atac lansat de Rusia.
Mai mult, victoria lui Trump în alegerile pre-zidenţiale a dus la o schimbare a tonului Rusiei faţă de SUA. Trump şi-a exprimat în repetate rânduri admiraţia faţă de liderul de la Kremlin.
Limbile Moscovei au declanşat un val de propagandă prin care încearcă să genereze neîncredere în aliaţii României, în mod deosebit în SUA, pentru a-şi vedea împlinit visul de a linge bocancii Moscovei.“
