USL a deschis drumul suspen-dării lui Traian Băsescu, iar Crin Antonescu a fost uns şef al Senatului şi poate deveni, în caz că operaţiunea USL va reuşi, preşedintele interimar al României. În plan internaţional, reacţiile sunt însă negative.
Crin Antonescu este de ieri noul preşe-dinte al Senatului, după ce Vasile Blaga a fost revocat din funcţie printr-o opera-ţiune-fulger a parlamentarilor liberali şi social-democraţi, consfinţind astfel demararea de către USL a operaţiunii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Operaţiune care are în vedere înlăturarea, în prealabil, a mai multor obstacole ce ar putea crea neplăceri pe parcurs. Ziua a debutat însă cu schimbarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, şi înlocuirea acestuia cu social-democratul Valer Dorneanu. După înlocuirea lui Blaga cu Crin Antonescu, urmează înlocuirea Robertei Anastase cu Valeriu Zgonea.
USL foloseşte argumentul „CCR”
Interesant pentru actualul context este că parlamentarii PSD şi PNL fac trimitere în cererea de revocare a lui Vasile Blaga la derapaje repetate ale acestuia de la unele decizii ale Curţii Constituţionale din 1992 până în prezent. În timp ce Curtea este acuzată zilnic de liderii USL pe motiv de politizare, iar premierul Victor Ponta şi-a permis recent, printr-un gest fără precedent, să încalce o decizie a acestei instanţe supreme, parlamentarii USL i-au reproşat ieri lui Blaga faptul că a ignorat tocmai Curtea Constituţională: „(…) De asemenea, prin aceeaşi jurisprudenţă, Curtea Constituţională consideră că statutul preşedintelui Senatului, distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului Permanent, implică un plus de exigenţă în ceea ce priveşte actele care privesc acest statut, iar posibilitatea unui partid politic de a dispune în mod exclusiv, şi în orice condiţii, cu privire la această instituţie, pe tot parcursul mandatului unei Camere a Parlamentului, nu este compatibilă cu această exigenţă”, susţin reprezentanţii USL în document. Totodată, lui Blaga USL îi reproşează practic că nu a acţionat apolitic în perioada în care a condus Senatul. Un argument bizar, în condiţiile în care şefii Camerelor sunt parlamentari şi membri de partid.
Blaga: „Este o lovitură de stat”
PDL acuză încălcarea procedurii în cazul revocării lui Vasile Blaga. Potrivit lui Ioan Oltean, doar preşedintele Senatului avea dreptul să delege atribuţiile de conducere a şedinţei către vicepreşedinte. Cum Blaga nu a făcut-o, ar însemna că Ioan Chelaru, care a condus şedinţa de revocare, şi-a însuşit atribuţiile liderului PDL. Pe de altă parte, în favoarea lor, reprezentanţii puterii au invocat totodată şi faptul că noua configuraţie a majorităţii parlamentare impune şi un nou preşedinte al Camerei superioare. Şi Vasile Blaga, şi Roberta Anasatse s-au opus pe parcursul zilei de ieri organizării sesiunilor extraordinare care să ia în discuţie fotoliile pe care le ocupă. Preşedintele PDL a acuzat chiar USL că a organizat o lovitură de stat, că nu au fost îndeplinite condiţiile formale pentru convocarea şedinţei care a stabilit şedinţă de plen pentru revocarea sa din funcţie şi a avertizat că va face plângere penală pe numele vicepreşedintelui PSD al Senatului, Ioan Chelaru. Vasile Blaga: „Asistăm la o lovitură de stat. Şapte membri ai Biroului Permanent al Senatului au pus pe ordinea de zi schimbarea preşedintelui Senatului, cu încălcarea Constituţiei. Voi face plângere penală împotriva lui Ioan Chelaru şi voi sesiza Curtea Constituţională în legătură cu acest act ilegal”.
Reacţia lui Blaga a fost întâmpinată cu duritate de pretendentul la scaunul Robertei Anastase, deputatul PSD Valeriu Zgonea: „Pot să sesizeze şi pe mama Curţii Constituţionale. Anastase şi Blaga trebuie să respecte regulamentul şi legea, iar ei au fugit în birou. Suntem dispuşi să rămânem aici până când cei doi vor pleca din funcţii şi Avocatul Poporului, care e un instrument politic în mâna PDL, va fi înlocuit cu un om care respectă legea”. La rândul său, Crin Antonescu a replicat sec: „Dacă aş considera că este o lovitură de stat, nu aş face aşa ceva”. Cât priveşte UDMR, liderii acestei formaţiuni au admis că au existat runde de discuţii cu reprezentanţii USL. „Este adevărat că astăzi (ieri – n.r.) m-am văzut cu Crin Antonescu, m-am văzut cu foarte mulţi colegi, inclusiv şi cu colegii din PDL, la telefon, ne-am întâlnit. Este adevărat că de astăzi de dimineaţă toată lumea vorbeşte cu toată lumea”, a declarat ieri preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta susţine însă că UDMR nu are de gând să intre la guvernare în nici o formulă. Conform legii, în situaţia în care şeful statului nu îşi mai poate exercita mandatul, inclusiv pe motiv de suspendare, atribuţiile îi sunt preluate automat de şeful Senatului. Într-un asemenea scenariu, preziden-ţia-bilul USL, Crin Antonescu, ar putea deveni preşedinte interimar al României.
Ce înseamnă schimbarea şefilor celor două Camere
Odată înlăturate piedicile din Parlament şi de la instituţii precum Avocatul Poporului sau Curtea Constituţională, USL poate demara procedurile parlamentare de suspendare a preşedintelui. Asta, coroborat cu modificările deja operate la Legea referendumului, care prevede că şeful statului poate fi suspendat cu jumătate plus unu din voturile celor prezenţi la referendum, şi nu cu jumătate plus unu din totalul celor înscrişi pe listele electorale. Legea a trecut deja de Parlament şi a fost trimisă spre promulgare preşedintelui României.
Cum reacţionează PDL
Între timp, PDL pregăteşte pentru mâine un miting de protest împotriva PSD. Acestei acţiuni i se va alătura şi liderul Iniţiativei civice de Centru-Dreapta, Mihai Răzvan Ungureanu, care compară situaţia de azi cu cea din interbelic. „Ceea ce se întâmplă astăzi îmi aduce mie aminte, ca istoric, de momente negre din perioada interbelică. E motivul pentru care ne-am hotărât să participăm la mitingul de joi, din Piaţa Revoluţiei, la ora 18.00. Fac un apel către cetăţenii oneşti care ştiu cât de importante sunt valorile democratice să ni se alăture. Pe cei care se simt reprezentaţi de Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta şi de echipa din care fac şi eu parte, îi chem să fie îmbrăcaţi într-o singură culoare: alb”, susţine Ungureanu. În celălalt plan, şeful delegaţiei române din PPE, Theodor Stolojan, a trimis o scrisoare tuturor deputaţilor europeni, în care le prezintă derapajele Guvernului USL de la instalare până azi, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Cristian Preda. Ecourile au ajuns deja la Parlamentul European. Liderul grupului popular din PE, Joseph Daul, se declară „absolut indignat” de evoluţiile politice din România, precizând că va solicita Comisiei Europene verificarea conformităţii acestor evenimente cu standardele europene. Potrivit Mediafax, Daul a adăugat că va solicita vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, să verifice „dacă ultimele modificări instituţionale respectă sau nu standardele europene”.
Însă Viviane Reding a reacţionat chiar în cursul zilei de ieri, printr-o postare pe contul său de Twitter în care se declară îngrijorată de atitudinea puterii de la Bucureşti. „Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României. Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent este o precondiţie pentru respect reciproc în spaţiul european de justiţie”.
Eschiva lui Ponta
De remarcat că premierul Victor Ponta a evitat ieri să-şi asocieze imaginea cu acţiunea din Parlament, deşi este copreşedinte al USL şi preşedinte al PSD, prin urmare unul dintre artizanii acţiunilor care au vizat destituirea Avocatului Poporului şi revocarea şefilor celor două Camere ale Parlamentului.
Întrebat fiind de ce a depus cereri de revocare a lui Blaga şi Anastase, liderul PSD a răspuns zâmbind: „Eu? Eu, ca prim-ministru, am depus doar cererea de a mă adresa Parlamentului”. Ponta a mai exersat această echilibristică şi în timpul disputei cu şeful statului pe marginea reprezentării României la Bruxelles. Încercând să se prezinte publicului drept un politician neconflictual, a insistat la vremea respectivă că este un conflict între preşedinte şi Parlament, nu preşedinte şi premier.
Ambasada SUA reacţionează
Conflictul politic din acest moment nu lasă indiferente statele partenere ale României, cu atât mai mult cu cât la mijloc sunt prinse instituţii-cheie într-un stat de drept. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, se declară, potrivit Mediafax, „profund preocupat de orice încercare de ameninţare a independenţei instituţiilor democratice”, menţionând că „manipularea sau ameninţările” la adresa instituţiilor vor fi motiv de îngrijorare pentru Guvernul SUA.
Schimbarea legii de funcţionare a CCR
După schimbările operate de USL la vârful instituţiei Avocatului Poporului şi securizarea în acest fel a viitoarelor mutări pe tabla de şah a suspendării preşedintelui, pasul următor l-ar putea constitui modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale. În această situaţie, USL va putea acţiona pe două planuri: restrângerea competenţelor Curţii şi schimbarea componenţei acesteia. În primul caz, ar însemna ca avizul Curţii Constituţionale pe hotărârile Parlamentului să nu mai fie obligatoriu, ci doar consultativ. Spre exemplu, USL şi premierul Victor Ponta s-au împiedicat de prevederile actuale ale legii CCR cu ocazia disputei privind reprezentarea României la summitul Consiliului European de la Bruxelles. Fiind în conflict cu preşedintele şi, după cum s-a dovedit ulterior, cu Constituţia, premierul s-a adresat Parlamentului pentru a obţine o declaraţie favorabilă din partea Legislativului, însă cu valoare juridică zero. S-a mers totuşi pe varianta de declaraţie, întrucât hotărârea putea fi atacată oricând la Curtea Constituţională. Lucrurile se vor putea însă schimba radical în momentul în care USL va putea opera modificările la legea Curţii Constituţionale.
În al doilea rând, cu un Avocat al Poporului favorabil, PSD, PNL şi PC vor putea umbla şi la componenţa actuală a Curţii Constituţionale, în condiţiile în care liderii USL îi consideră ostili pe unii dintre judecătorii constituţionali. S-a văzut asta imediat după ce Curtea a decis că România ar trebui reprezentată la Consiliul European de preşedintele Traian Băsescu şi nu de premierul Victor Ponta. După doar câteva ore, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, s-a lansat într-un atac furibund la adresa judecătorilor Iulia Motoc şi Augustin Zegrean, despre care a declarat că ar trebui revocaţi pe motiv de incompatibilitate. Asta, în condiţiile în care ANI a infirmat oficial spusele ministrului Corlăţean.
Pârghia numită „Monitorul Oficial”
Dacă eventuale modificări la legea de funcţionare a Curţii vor fi totuşi atacate la Curtea Constituţională şi vor fi respinse, USL tot mai deţine o pârghie de control prin faptul că Monitorul Oficial a trecut recent, de la Parlament, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului. Or, efectele juridice ale unui act normativ apar abia după publicarea documentului în Monitorul Oficial, fapt prevăzut în Constituţie, la articolul 78: „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”.
Comisia de la Veneţia, sesizată
Ieri, pe fondul amplificării luptei politice pe terenul Avocatului Poporului şi al Curţii Constituţionale, reprezentanţii CCR au remis un comunicat în care acuză “atacurile virulente” ale Guvernului, altor autorităţi publice şi ale unei părţi a presei la adresa Curţii, respingând totodată acuzaţiile privind politizarea CCR, lansate în ultimele zile de reprezentanţii actualei puteri.
De altfel, un barometru pentru cât de inflamată a ajuns situaţia îl reprezintă decizia plenului Curţii Constituţionale de a sesiza organismele internaţionale: „Având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor, Curtea Constituţională a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene”, se arată în comunicatul CCR.
Prietenul lui Vîntu
Senatorul PSD Ioan Chelaru, cel care a condus ieri şedinţa din Parlament, este un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu pe care politicianul social-democrat a recunoscut în presă că îl cunoaşte încă de la sfârşitul anilor ’70. Totodată, Chelaru l-a reprezentat pe SOV în procesul de divorţ şi este cel care a preluat de la Vîntu peste 99% din acţiunile societăţii Gelsor, la un preţ inferior celui de pe piaţă.
Protest în Piaţa Universităţii
Mai multe organizaţii nonguvernamentale se mobilizează pentru noi proteste ca urmare a acţiunilor iniţiate de USL. Unul a fost programat pentru această seară, de la ora 19.00, chiar în Piaţa Universităţii, care a „găzduit” în luna ianuarie protestele de stradă împotriva Guvernului Boc şi a lui Traian Băsescu. ActiveWatch, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociatia Salvaţi Dunărea şi Delta, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală şi CeRe susţin că „ultimele două luni au consemnat un atac fără precedent la adresa democraţiei şi a statului de drept. Este evident că noua putere nu a înţeles nimic nici din greşelile predecesorilor la guvernare, nici din mesajul transmis de protestele din ianuarie 2012″.
Chelaru a tăiat microfonul
Singurul senator PDL prezent la şedinţa în care se va vota revocarea lui Vasile Blaga, Alexandru Pereş, a vrut să ţină un discurs în plen, însă după trei minute Ioan Chelaru i-a tăiat microfonul. Pereş a început discursul prin a-i spune lui Chelaru că este „un preşedinte ilegal” şi a făcut o analogie între ceea ce se întâmplă acum în Senat şi executarea mareşalului Ion Antonescu. După trei minute, i-a fost tăiat microfonul. A intervenit însă la tribună senatorul UDMR Gyorgy Frunda, care a spus că nici unui senator nu i-a mai fost tăiat până acum microfonul şi că mai ales opoziţia trebuie să aibă dreptul de a se exprima.
De ce a fost schimbat Avocatul Poporului
Avocatul Poporului (AP), Gheorghe Iancu, a fost îndepărtat ieri din funcţie, după ce plenul Parlamentului, în care USL deţine majoritatea, a validat decizia comisiilor juridice de revocare a acestuia, cu 14 voturi „pentru”, două „împotrivă” şi trei abţineri. Înlocuitor, cu titlu temporar, a fost desemnat social-democratul Valer Dorneanu, până acum adjunctul lui Iancu. PDL se opune însă acestei numiri. „Nu există temei juridic la baza revocării din funcţie a Avocatului Poporului. Aţi trecut precum tăvălugul şi tancurile sovietice peste argumentele noastre, istoria va consemna acest lucru”, a declarat ieri preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, arătând, potrivit Mediafax, că nicăieri în lege nu există această procedură a delegării atribuţiilor. Totuşi, numele lui Dorneanu a figurat ca propunere chiar în raportul prezentat plenului de comisiile juridice. Parlamentarii puterii au acuzat instituţia că a servit interesele PDL, invocând faptul că a sesizat Curtea Constituţională cu privire la mai multe acte normative emise de Guvernul Ponta. Reprezentanţii USL au făcut ieri referire inclusiv la sesizarea făcută de Avocatul Poporului la Curtea Constituţională pe marginea ordonanţei de urgenţă privind reorganizarea ICR. Totuşi, conform legii, Avocatul Poporului este obligat să sesizeze Curtea atunci când identifică nereguli de ordin constituţional. Pe de altă parte, unele reproşuri au vizat şi sesizări înaintate de AP către Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, CNAS sau ANAF.
Pus în faţa faptului împlinit, Gheorghe Iancu a caracterizat ieri manevrele USL drept „atacuri pe la spate”: „Tot ce invocă USL nu are nici un temei. Nu am încălcat Constituţia şi legile ţării, ci mi-am făcut datoria, mi-am exercitat dreptul constituţional. Oricum, indiferent care va fi decizia finală, mă voi supune”, susţine Iancu. Pe de altă parte, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat că partidul său este pregătit să sesizeze Curtea Constituţională. „Suntem în aceeaşi logică, confiscarea zi de zi a tuturor instituţiilor statului, practic asta e o lovitură de stat, despre asta este vorba”, consideră Blaga.
Instituţia Avocatului Poporului joacă un rol-cheie în procesul de legiferare, din moment ce una dintre atribuţiile sale majore este tocmai aceea de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte ca acestea să fie promulgate. Or, asta înseamnă că Avocatul Poporului poate ataca la CCR inclusiv ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, şi de aici interesul Cabinetului Ponta de a se asigura că, dacă va proceda la modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale printr-o astfel de ordonanţă, va deţine şi controlul absolut asupra oricărei mişcări pe care ar face-o Avocatul Poporului. Nominalizarea lui Valer Dorneanu, ca succesor al lui Gheorghe Iancu în fruntea AP, devine, în aceste condiţii, o soluţie logică pentru scopurile USL. Membru PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în perioada guvernării Năstase, Dorneanu a avut întotdeauna legături strânse la vârful partidului. În luna martie 2010, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, îşi exprima public dorinţa ca Valer Dorneanu să fie propunerea PSD pentru candidatura la şefia Curţii Constituţionale, în locul judecătorului Ioan Vida, al cărui mandat expira la acea vreme. În cele din urmă, Vida a fost înlocuit de Augustin Zegrean, preşedintele în exerciţiu al CCR.
Revenire la uninominalul pur
Dacă legea de funcţionare a Curţii Constituţionale va fi modificată de Guvern în sensul restrângerii atribuţiilor sale, USL va putea reveni asupra legii votului uninominal pur, care a fost declarată neconstituţională chiar zilele trecute. Cu o Curte slăbită şi, eventual, cu judecători „prieteni” în componenţă, USL va putea astfel să impună proiectul şi să-şi maximizeze şansele ca la alegerile parlamentare să obţină o majoritate mai mult decât confortabilă, chiar peste 60%, prin redistribuirea mandatelor. Într-un asemenea scenariu, în care opoziţia practic ajunge scoasă din joc, USL va putea lua în considerare modificarea Constituţiei, în 2013, conform intereselor sale.
Ce-i reproşează USL lui Vasile Blaga
nu a fost un preşedinte de Senat echidistant, reprezentând interesele patidului pe care îl conduce.
a încălcat mai multe dispoziţii date de Curtea COnstituţională în ultimii 20 de ani.
Ce reproşează PDL reprezentanţilor USL
parlamentarii puterii nu au respectat procedura în cadrul şedinţei revocare a lui Vasile Blaga.
USL a pus la cale o lovitură de stat.
Ce reproşează USL Avocatului Poporului
a acţionat în interesul PDL.
a atacat la Curtea Constituţională şi la alte autorităţi publice mai multe acte normative emise de Guvernul Ponta
Ce reproşează PDL şi Avocatul Poporului USL
Gheorghe Iancu consideră abuzivă demiterea sa.
PDL consideră că nu există temei juridic nici pentru demiterea lui Iancu, nici pentru înlocuirea acestuia cu adjunctul său, social-democratul Valer Dorneanu, de la PSD.
