UPDATE 12.15: Magistrații CCR au respins, miercuri, contestația formulată de jurnalistul Liviu Avram privind alegerile locale într-un singur tur, informează Agerpres.
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că excepţia pe art. 50 s-a respins ca neîntemeiată, iar cea pe art. 101 ca inadmisibilă.
„S-a respins pe art. 50 ca neîntemeiat. Nu am găsit niciun motiv, nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Avem o practică vastă în această privinţă. Dintotdeauna. Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, cu semnături, fără semnături. De altfel şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă legile, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează existenţa unor semnături. Pe art. 101 s-a respins ca inadmisibil, pentru că acest articol nu are legătură cu cauza dedusă judecăţii – alegerile într-un tur sau două tururi. În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci nu se judecă legea electorală în ansamblul ei”, a explicat preşedintele CCR, după anunţarea deciziei.
UPDATE 12.03: Curtea Constituţională a rămas în pronunţare, miercuri, pe sesizarea de neconstituţionalitate privind alegerea primarilor. Potrivit președintelui CCR, Augustin Zegrean, judecătorii constituţionali vor lua o decizie în cursul acestei zile, informează News.ro.
——————
Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, nu consideră că o schimbare în ceea ce privește prevederile din Legea alegerilor locale ar putea afecta alegerile, fie că este vorba despre un tur electoral, două sau trei, informează Agerpres.
„Am văzut că voi ştiţi deja rezultatul. Am văzut la televizor că unii chiar pun pariu pe soluţia pe care o să o dăm astăzi”, le-a spus Zegrean jurnaliştilor la sosirea la CCR, unde judecătorii discută constituţionalitatea unor prevederi din Legea alegerilor locale.
Întrebat dacă 20% poate fi un procent reprezentativ pentru un candidat, Zegrean a precizat că depinde „de la caz la caz”. „De exemplu, 3 e mai mare decât 2, 5 e mai mare decât 4, 7 e mai mare decât 6 şi aşa mai departe. Cine are mai multe voturi, după regula de acum, cine ia mai multe voturi numeric ăla câştigă”, a răspuns preşedintele CCR la întrebarea ce înseamnă cel mai mare număr de voturi estimate, aşa cum se menţionează în prezent în lege.
Cât priveşte recomandarea Comisiei de la Veneţia în această speţă, preşedintele CCR a subliniat că este o recomandare de a nu se modifica legea electorală cu cel puţin un an înainte de alegeri.
„Ei spun să nu se modifice legea electorală cu cel puţin un an înainte de alegeri, dar asta nici nu ştiu dacă ar fi o schimbare care ar afecta într-un fel alegerile, pentru că este vorba despre un tur sau două tururi sau trei tururi, nu ştiu”, a adăugat Zegrean.
Citește și: Legea alegerilor locale, în atenția CCR
Curtea Constituțională a României (CCR) discută, miercuri, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea alegerilor locale, printre care şi cele referitoare la declararea ca fiind ales a candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost vizează dispoziţiile art. 50 alin.(2) şi art.101 alin.(2) şi (3) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale prevede că „pentru funcţia de primar candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul oraşelor şi 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti”.
La art. 101 alin. 2 se arată că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”, iar la alineatul 3 se precizează că, „în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie”.
O instanță a Tribunalului București a decis să trimită la Curtea Constituțională o excepție de neconstituționalitate ridicată de candidatul independent Liviu Avram la funcția de primar general al Capitalei. El și-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal București pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu această i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susținere, a depus o lista cu doar trei semnături, informeazăHotNews.ro
Jurnalistul Adevărul Liviu Avram a sesizat Tribunalul București cu privire la două articole din Legea alegerilor locale, printre care și cel care prevede alegerea primarilor într-un singur tur. .
Potrivit HotNews, jurnalistul Liviu Avram a confirmat că el este autorul sesizării și a declarat că a a vrut să arate că oricât de mare ar fi o majoritate politica din Parlament aceasta trebuie să se supună jusțitiei. El a explicat că a făcut această contestație la Curtea Constituțională pentru că „regulile impuse de majoritatea parlamentară mi s-au părut incorecte pentru o democrație”.
Alineatul articolului 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaților independenți să depună o lista cu susținători de cel puțin 1%, ceea ce pentru municipiul București ar însemna peste 18.000 de semnături. Odată cu contestația față de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat și excepția de neconstituționalitate a articolului 50 alin. (2) din legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerință excesiva asupra dreptului de a fi ales.
