Intrați o perioadă în defensivă, după manifestațiile de stradă provocate de ordonanța 13, social-democrații ies din nou la atac. De data aceasta pe mai multe planuri, care vizează atât conducerile DNA sau Parchetului General, cât și modificarea legislației pentru diferite categorii de demnitari, fie că vorbim de miniștri, parlamentari sau aleși locali.
„România liberă” a indentificat principalele direcții de acțiune ale majorității parlamentare.
*Presiuni pentru demisia șefilor DNA și Parchetului General. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va avea în zilele următoare o discuție cu procurorul general Augustin Lazăr și, separat, cu procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, despre ancheta privind OUG 13, el considerând că s-a încălcat legea în acest caz, conform deciziei CCR. Toader a dat de înțeles că nu exclude varianta demisiei celor doi, anunțând că a declanșat o evaluarea a activității celor două instituții, care va dura cel mult două săptămâni. Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunțat, ieri, că nu își va da demisia. În schimb, DNA a reacționat printr-un comunicat de presă în care precizează că evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către CSM. Ulterior, Ministerul Justiţiei a făcut precizări referitoare la competenţa de a verifica şefii de parchete, menţionând că, în calitate de titular al propunerii de numire şi revocare a procurorului general al României şi a şefului DNA, are dreptul de a le verifica eficienţa managerială. Legea invocată de ministrul Tudorel Toader specifică de asemenea clar că ministrul nu poate viza soluţiile dispuse de procurori în anchete. În cazul în care Kovesi și Lazăr nu își dau demisia, ministrul Justiției poate declanșa procedura de revocare, dar, în acest caz, decizia va aparține președintelui Klaus Iohannis.
*Schimbarea regulilor de numire a procurorilor șefi. În paralel, însă, Comisia juridică a Senatului va discuta un proiect de lege inițiat de Călin Popescu Tăriceanu, care exclude președintele României din procedurile de numire și revocare ale șefului Parchetului General și șefuluI DNA. Aceștia ar urma să fie numiți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) instituție care va primi și atribuția de a-i revoca pe cei care dețin astfel de funcții. Adică, revocarea lui Kovesi și Lazăr ar urma să depindă de CSM. Proiectul lui Tăriceanu a trecut tacit de Camera Deputaților și, dacă este votat și de Senat, va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, care poate cere reexaminarea, o singură dată.
*Amendamente la legea grațierii. Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae (PSD), a declarat, ieri, că este dispus să îşi retragă amendamentele depuse la proiectul legii graţierii. Deocamdată, Șerban Nicolae a cerut „cifre” suplimentare legate de impactul renunțării la grațierea faptelor de corupție. Disponibilitatea renunțării la amendamente, care nu a fost încă urmată de o decizie, a venit după o solicitare în acest sens a președintelui PSD, Liviu Dragnea. Amendamentele lui Șerban Nicolae vizează, printre altele, grațierea celor condamnați pentru abuz în serviciu. În paralel, însă, senatorii UDMR Karoly Zsolt și Tanczos Barna au adus un amendament prin care propun ca pedepsele pentru fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și fals informatic să fie grațiate.
*Modificarea Codului Penal. UDMR a depus, la Senat, un proiect de lege pentru modificarea Codurilor penale, care reduce pedepsele, facilitează liberarea condiţionată, acordă „circumstanţe atenuante legale” celor care săvărşesc infracţiuni de corupţie şi permite reducerea pedepselor deţinuţilor care fac donaţii penitenciarelor. Potrivit proiectului de lege, de circumstanțe atenuante ar putea beneficia şi cei care săvârşesc infractiuni contra sănătăţii publice, contra securităţii naționale, contra umanităţii, infracţiuni de corupţie, spălare de bani, infracţiuni privind protecția martorilor. În cazul condamnaților care au împlinit vârsta de 60 de ani, se va putea dispune liberarea condiționată dupa efecturarea unei treimi din pedeapsă, față de jumătate cum este în prezent.
Sfaturi din închisoare
Din spatele gratiilor, fostul vicepreședinte PNL Relu Fenechiu le cere senatorilor să schimbe Codul Penal. El vrea ca deţinuţii să primească o scutire de pedeapsă la fiecare zece zile executate în condiţii neadecvate. Fenechiu propune ca toţi condamnaţii la maximum cinci ani de închisoare să scape de jumătate din pedeapsă, iar cei cu pedepse mai mari să li se reducă o treime din pedeapsă. Statul român nu a recuperat niciun ban din cele aproape 6 milioane de lei din dosarul Transformatorul. Ca atare, Relu Fenechiu vrea ca legislaţia penală să prevadă o altă procedură privind recuperarea prejudiciului.
Propunerea lui vine după ce fostul ministru al Transporturilor a cerut, în faţa instanţei, ca transformatoarele să-i fie înapoiate pentru a achita despăgubirile. Totodată, Relu Fenechiu vrea ca funcţionarii publici să fie pedepsiţi dacă nu denunţă o infracţiune imediat ce au sesizat-o. Condamnat în două dosare, Relu Fenechiu ar avea de ispăşit 5 ani şi 6 luni de închisoare, din care a executat deja trei ani şi o lună.
