4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăSportCălin Popescu Tăriceanu: Se încearcă uzurparea competențelor Senatului

Călin Popescu Tăriceanu: Se încearcă uzurparea competențelor Senatului

Președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a precizat într-o declarație politică faptul că se încearcă uzurparea ”competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție)”, potrivit unui comunicat al senatorului. 

De asemenea, Tăriceanu a subliniat faptul că nu poate fi de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului la adresa Senatului și că este de datoria lui să apere independența Senatului în raport cu celelalte puteri ale statului. 

”În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre rețele de socializare, dinspre cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber, și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditație din partea celor vizați și la renunțarea formulei atacurilor publice între autorități, în folosul unui dialog instituționalizat din care să găsim soluții la problemele existente. Prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine. Reacțiile unor autorități implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru și la respectarea principiului separației puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicității această declarație politică”, potrivit documentului citat. 

Citește și: Iohannis sesizează CCR, în urma conflictului iscat pe votul în cazul Șova

De asemenea, Tăriceanu a subliniat că după votul în cazul Şova, procurorilor de caz de la DNA pot să finalizeze ancheta şi să-l trimită pe senatorul PSD în judecată.

”Înaintea oricăror comentarii, țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate”, se arată în declarația lui Tăriceanu.

Președintele Senatului a declarat că nu a existat un conflict de naură juridică în cazul votului privind cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan Șova, formulată de DNA, întrucât Senatul nu și-a depășit competențele și a respectat regulamentul. 

”A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului. Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție”, potrivit declarației citate. 

Citește și: Sute de persoane protestează din nou împotriva votului pentru Şova

Tăriceanu preciează că atât Direcția Națională Anticorupție cât și Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să nege dreptul Parlamentului de a vota pentru păstarea sau ridicarea imunității unui deputat sau senator. 

”Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ”, a scris Tăriceanu.

Mai mult, președintele Senatului afirmă faptul că procuroarea generală știa de faptul că regulamentul intern al Senatului prevede că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor și nu din numărul celor prezenți, însă în timpul ședinței plenului nimeni nu  a avut obiecții legate de constituționalitatea temeiurilor menționate. 

”O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului. În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicație.”, a precizat Tăriceanu. 

Citește și: UPDATE: CCR urgentează judecarea sesizărilor pentru votul în cazul lui Șova

Călin Popescu Tăriceanu a mai precizat că dacă s-ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, s-ar crea un precedent nociv pentru democrația parlamentară. 

”Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR. Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său”, a scris senatorul în declarația politică dată presei. 

Președintele Senatului a subliniat că justiția nu a fost îngreunată de faptul că s-a votat ”împotriva” cererii de arestare a lui Dan Șova, și că ancheta poate fi dusă la bun sfârșit. 

„În adresa procurorului-șef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie…” Este superficial și cât se poate de greșit a afirma că înfăptuirea actului de justiție a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de față, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului și în a duce actul de judecată la bun sfârșit. Impulsionat de scrisoarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat publicității imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…” Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiție. Anchetarea sa de către DNA nu a fost și nu este împiedicată în niciun fel de Senat”, se arată în comunicatul citat. 

Citește și: Miercurea neagră pentru lupta anticorupție? Parlamentul îl scapă pe Șova și dă unde verde pentru Vâlcov. Reacțiile lui Tăriceanu, PNL și Ambasadei SUA

Mai mult, Tăriceanu a ținut să precizeze că respinge teza ”indusă premeditat” de CSM că între Justiție și Ministerul Public ar exista un semn de egalitate. 

”Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție,  pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiţia este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim”, a mai spus senatorul. 

În încheiere, președintele Senatului a precizat că un semn al despărțirii de ”practicile distructive din regimul Băsescu”, ar fi ca atunci când apar diferențe de abordare între autoritățile statului, să fie rezolvate prin dialog instituțional. 

”Sper ca actualul meu demers să fie bine înțeles. Ar fi un pas extrem de util și o despărțire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferențe de abordare între diverse autorități ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituțional. O astfel de abordare ar permite însănătoșirea morală a unor componente ale societății românești cât și construcțiile viitoare de care România are nevoie”, a concluzionat Tăriceanu.

Senatul a votat, miercuri, împotriva încuviințării cererii de arestare a senatorului PSD, Dan Șova. În urma votului la Curtea Constituțională a României au fost trimise două sesizări, din partea PNL și a președintelui Klaus Iohannis, cu privire la conflictul de constituțională apărut între Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, șefa DNA a trimis o scrisoare deschisă către CSM în care a cerut sesizarea CCR, după votul în cazul lui Șova. CCR va judeca sesizările pe 8 aprilie. 

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă