Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, marţi, la Bruxelles, când a fost întrebat despre aducerea deputatului Marko Attila din Ungaria, că este doar o chestiune de timp până când cineva aflat în spaţiul UE să poată fi adus în România printr-o procedură judiciară.
Întrebat dacă nu poate fi sesizată Comisia Europeană în cazul în care Ungaria nu aplică legislaţia europeană privind mandatul european, Cazanciuc a precizat că “fiecare state membru este obligat să respecte procedura europeană”.
“Nu cred că vreun stat membru al UE îşi va permite să nu respecte această procedură”, a spus ministrul Justiţiei, evitând să dea un răspuns concret.
Citește și: Marko Attila, fără imunitate. Când și cum va fi adus în țară?
La insistenţele jurnaliştilor care au întrebat dacă se fac demersuri pentru aducerea în România a lui Marko Attila şi dacă oricine poate fugi în altă țară ca să scape, Robert Cazanciuc a precizat că nimeni nu poate scăpa.
“Cu siguranţă nu poate scăpa nimeni şi sunt destul de multe cazuri de persoane, care au fugit în afara spaţiului UE, care au fost mai devreme sau mai târziu aduse în România pentru a executa o anumită pedeapsă. Cu siguranţă prezenţa cuiva în spaţiul UE nu e decât chestie de timp până poate fi adus în România printr-o procedură judiciară”, a subliniat ministrul.
Eugen Iordăchescu, avocatul lui Marko Attila, a declarat, marți, că, din câte știe el, deputatul și-a stabilit domiciliul în Ungaria și că refuzul lui Marko de a se întoarce în România este “un fel de a refuza o jurisdicţie pe care nu o consideră ca fiind echidistantă”.
“Din câte știu eu, domnul Marko Attlia în acest moment se află în Ungaria. Nu știu dacă domnia sa se va întoarce sau nu se va întoarce. Am spus-o în mai multe rânduri: este opțiunea fiecărui cetățean al UE să își stabilească domicliul, reședința, acolo unde crede el că o duce mai bine. În acest moment, domnul Marko Attila a apreciat că nu poate să rămână în țară și, ca atare, și-a stabilit domiciliul, din câte stiu eu, în Ungaria”, a afirmat avocatul Eugen Iordăchescu.
El a mai spus că refuzul lui Marko Attila de a se întoarce în țară este “un fel de a refuza o jurisdicţie pe care nu o consideră ca fiind echidistantă”.
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a primit, marţi, demisia în original a deputatului Marko Attila, pentru care DNA cerea arestarea preventivă, iar plenul Camerei urmează să se întrunească miercuri, pentru a lua act de demisie.
Citește și: UPDATE: Plenul Camerei Deputaților va lua act, miercuri, de demisia lui Marko Attila
Marko Attila a demisionat din funcția de deputat în 1 aprilie.
”Azi am demisionat din funcția de deputat. A fost cea mai grea decizie a vieții mele să mă retrag de bunăvoie și nevinovat din munca pentru care mi-am dedicat întreaga viață”, scria Marko Attila pe pagina sa de Facebook.
Înaintea vacanței de Paște, Marko Attila și-a trimis demisia prin fax la Camera Deputaților, însă documentul nu a fost supus la vot în plenul Camerei. Deputații au amânat de două ori votul: o dată invocând faptul că așteaptă documentul original, iar a doua oară când nu a fost cvorum.
Săptămâna trecută, Comisia juridică a Camerei Deputaților a aprobat cererea privind încuviinţarea arestării preventive a deputatului UDMR, aceasta fiind a doua astfel de cerere în cazul său, prima solicitare fiind aprobată în 3 decembrie 2014.
Marko Attila a fost trimis în judecată de DNA în 9 aprilie, alături de fostul şef al ANI Horia Georgescu şi de deputatul Theodor Nicolescu, toți trei fiind acuzați că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).
Deputatul UDMR Marko Attila a plecat în Ungaria în decembrie 2014, după ce colegii săi au votat în favoarea arestării preventive în dosarul ANRP. Deşi nu a mai revenit în ţară, Marko Attila a beneficiat de toate drepturile de parlamentar, respectiv de indemnizațiile de deputat, de bani de cazare în București și de banii pentru funcționarea biroului său parlamentar.
Procurorii au suspiciuni că, în 2008, Marko Attila Gabor, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a emis în cazul a trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75 de milioane de euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire.
Citește și: Horia Georgescu, Theodor Nicolescu şi Marko Attila, trimişi în judecată
Deputatul Marko Attila nu mai beneficiază de imunitatea parlamentară începând din 3 decembrie 2014, atunci când colegii săi au încuviinţat arestarea sa preventivă, în dosarul de corupţie al fostului procuror şef al DIICOT Alina Bica privind despăgubirile de la ANRP pentru un teren supraevaluat.
Între timp, dosarul a fost trimis în judecată, însă procurorii au fost nevoiţi să disjungă cazul lui Marko Attila de cel al Alinei Bica, pentru că el nu s-a aflat în ţară şi nu a putut fi audiat.
În noiembrie 2014, deputatul UDMR Marko Attila a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un alt dosar privind restituirea unor imobile.
