UPDATE
CCR a amânat pronunțarea pentru data de 15 iunie 2015, solicitând parchetelor statistici despre dosarele cu infracțiuni de abuz în serviciu.
UPDATE 13.30 Curtea Constituțională a rămas în pronunțare. A suspendat ședința timp de o oră.
UPDATE 13.15 Procurorul de ședință a analizat pe rând susținerile avocaților, conchizând cu faptul că România nu este criticată și nici nu i se fac recomandări în ultimul raport al Convenției ONU în care s-a monitorizat modul în care a fost aplicată incriminarea abuzului în serviciu în țările semnatare. România este semnatară a acestei Convenții ONU și este obligată să aplice incriminarea abuzului în serviciu. În concluzie, procurorul de ședință a cerut respingerea excepției de neconstituționalitate privind modul de reglementare a abuzului în serviciu în Codul Penal și în legea specială de combatere a faptelor de corupție.
UPDATE 13.00 Avocatul lui Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila, susține că al său client nu înțelege cu ce a greșit prin sponsorizarea unei echipe de fotbal și că nici el nu știe ce să-i explice pentru că abuzul în serviciu nu este clar definit. "A se ști care este granița dintre corectitudine și greșeală este necesară. I se spune că e corect ce face și după patru ani vine procurorul și spune că a greșit, că a efectuat defectuos atribuțiile de serviciu" susține avocatul. Desigur, avocatul nu a mai precizat și de interesele directe materiale ale clientului său, Bunea Stancu, așa cum rezultă din rechizitoriul DNA.
În dosarul în care a fost trimis în judecată DNA susține:
"În perioada 28 martie 2006 – 08 martie 2012, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obținerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din Municipiul Brăila, constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum și darea în folosință gratuită pe o perioadă de 5 ani a unui autoturism.
Modalitatea în care inculpatul Gheorghe Bunea Stancu a acordat sumele respective de bani a fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor și a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive și Consiliul Județean Brăila, prin care acestea au obținut finanțare de la bugetul Consiliului Județean Brăila.
Totodată, în aceeași perioadă, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu a fost acționarul majoritar al unei societăți comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăți, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective și membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, inculpatul a beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acționar majoritar și în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral"
UPDATE ora 12.40
Avocatul Teodorescu, apărătorul inculpaților Dorin și Alin COCOȘ, este scurt. Cere doar admiterea excepției de neconstituționalitate pe motiv pentru că textul de lege este lipsit de precizie, claritate si previzibilitate.
Inculpată Oana Vasilescu (fostă membră a comisiei de aprobare a despăgubirlor de la ANRP) se apără singură, susținând că textul de lege nu e clar si că ea nu a știut că încalcă legea "cu intenție directă sau indirectă" la cele trei ședințe ANPR la care a aprobat despăgubiri și pentru care mai are un dosar penal la DNA.
Avocatul Buzu Radu repetă susținerile celorlalți, ca si avocatul Tudor.
Avocatul Mocanu Marius, apărătorul lui Nicușor Constantinescu, aduce în plus faptul că orice persoană, când nu obține ceva de la o instituție, se poate adresa instanței Contenciosului Administrativ. În rezumat, avocatul susține că modul în care este definit abuzul în serviciu îi determină pe petenți să se adreseze direct procurorilor. Invocă și el lipsa de previzibilitate a textului incriminator.
Avocatul Adrian Rațiu repetă normele constituționale încălcate, între care principiul constituțional al legalității și preemțiunea normelor din tratatele și convențiile internaționale.
UPDATE ora 12.30
Avocatul Alexandru Morărescu, aparător al altui inculpat din lotul "Alina Bica", repetă, cu adăugiri, susținerile celorlalți avocați, referindu-se în special la modul în care a fost interpretată de procuror "îndeplinerea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu" care "omoară inițiativa funcționarului public, din cauza spaimelor de a fi incriminat". Actul funcționarului unui public este normal să aibă urmări, că de aceea îndeplinește acte, chiar dacă le face după capul lui, mai spune avocatul. Cere admiterea neconstituționalității textelor care incriminează abuzul în serviciu.
Reamintim că membrii lotului "Despăgubiri ANRP", care au ridicat excepții de neconstituționalite asupra textelor de lege care reglementează abuzul în serviciu sunt: Bica Alina Mihaela – Alexandru Lăcrămioara – Baciu Remus Virgil – Bogdan Dragoș George – Cocoș Alin – Cocoș Dorin – Diacomatu Sergiu Ionuț – Dumitrean Nicoleta Crinuța – Gheorghe Stelian – Mihăilescu Ionuț Florentin – Nuțiu Emil – Teodorescu Cătălin Florin – Vasilescu Oana.
Avocata Alexandra Lăcrămioara repetă, în altă formă, susținerile celorlalți avocați, apărători ai lotului "Alina Bica- despăgubirile de la ANPR"
Avocatul Doru Trăilă, apărătorul Alinei Bica, cere analiza, pe lângă neconstituționalitatea textului care definește abuzul în serviciu in Legea 78/2000 privind combaterea corupției și alte texte de punere în aplicare a Codului Penal, precum și a două texte noi, care însă nu au fost admise de CCR. Avocatul Trăilă invocă principiul accesului liber la Justiție și la proces echitabil pentru care textele de lege trebuie respecte principiul previzibilității normei de incriminare și al clarității normei de incriminare. El susține că normele de incriminare sunt imprevizibile și produc discriminări prin nedefinirea clară a neîndeplinirea unor atribuții de serviciu, spre exemplu (forma indirectă a abuzului în serviciu). Invocă norme al ONU și ale Convenției Europene. Acuză forme de comportament de tip sovietic în aplicarea legii în România. Depune note scrise.
O altă avocată invocă practica neunitară din Justiție. "Asistăm la o cascadă de incriminări și condamnări a funcționarilor publici" spune avocata. Ea invocă și punctul de vedere al Avocatului Poporului. "Nu putem condamna pe cineva pentru că a făcut ceva în funcție de cum a crezut că trebuie să facă".
UPDATE ora 12.00 Președintele CCR a conexat toate dosarele în care se cere, în rezumat, dezincriminarea abuzului în serviciu. Intre cei care cer să fie declarat neconstituțional articolul se află membri lotului Alina Bica- despăgubirile de la ANRP, Nicușor Copnstantinescu (PSD), fost președinte al CJ Constanța, lotul Bunea Stancu ( fost președinte PSD al CJ Brăila), alte dosare.
Avocatul Viorel Roș, pentru Crinuța Dumitrean din lotul "Alina Bica- despăgubiri ANPR", invocă "Procesul maimuțelor" pentru admiterea neconstitutuționalitatea articolului 13 care definește abuzul în serviciu. Legea este impredictibilă, crează confuzie, spune Roș.
—–
UPDATE. Augustin Zegrean, președintele CCR, a subliniat marţi că legea trebuie înţeleasă, trebuie aplicată, iar incriminarea unei fapte sau dezincriminarea acesteia reprezintă un drept exclusiv al legiuitorului.
Întrebat dacă CCR poate schimba o decizie a judecătorilor Curţii dată în 2010 şi dacă legea este clară, Augustin Zegrean a spus că se poate reveni asupra unor hotărâri anterioare.
''Sigur că poate fi schimbată (legea – n.r.). Depinde cine o citeşte. Astfel de decizii au mai fost luate. (…) Dreptul nu zace, el se dezvoltă, se adaptează la condiţiile sociale'', a delarat presei Augustin Zegrean.
De asemenea, întrebat dacă intenţia ar trebui să fie inclusă în articolul de lege, el a susţinut că este o problemă de aplicare a legii. ''Este o problemă de aplicare a legii, de la caz la caz procurorul trebuie să analizeze lucrurile. Nu poţi să trimiţi în judecată doar aşa pentru că vrei tu, că eşti procuror. Trebuie analizate lucrurile şi în funcţie de asta se poate… Legea trebuie înţeleasă, trebuie aplicată. Incriminarea unei fapte sau dezincriminarea acesteia este un drept exclusiv al legiuitorului. Uitaţi-vă în Constituţie. Infracţiunile se stabilesc prin lege", a arătat Zegrean.
—-
Curtea Constituţională a României (CCR) discută, marți, excepţii de neconstituţionalitate privind incriminarea abuzului în serviciu, ridicate în mai multe dosare, precum cel care îi vizează pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica, pe preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi pe fostul preşedinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.
Astfel, pe lista de ședință se găsesc opt astfel de speţe referitoare la abuzul în serviciu, în şase dintre ele fiind invocate excepţii de neconstituţionalitate privind atât dispoziţiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât şi dispoziţiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Judecătorii CCR vor dezbate excepţiile de neconstituţionalitate privind cele două articole de lege referitoare la abuzul în serviciu, invocate în dosarul ANRP, în care a fost trimisă în judecată fosta şefă a DIICOT Alina Bica.
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, declara, la începutul lunii mai, că această cerere nu este făcută de Alina Bica, ci de alte două persoane din dosar. Și în dosare ale preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi fostului preşedinte al CJ Brăila Bunea Stancu au fost invocate ambele excepţii.
Art. 297 alin. 1 Cod penal prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie stipulează că infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Potrivit unor declaraţii ale procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, din anul 2004 şi până în prezent mii de persoane au fost investigate, trimise în judecată sau condamnate pentru abuz în serviciu, doar anul trecut fiind aproximativ 600 de astfel de fapte reţinute în dosarele DNA.
„Ce este abuz? Înseamnă încălcarea flagrantă a legii, înseamnă să nu-ţi îndeplineşti atribuţiile de serviciu în conformitate cu legea, (…) înseamnă să încalci legea în mod intenţionat. (…) Anul trecut au fost peste 600 de infracţiuni reţinute în dosarele DNA. Dacă această infracţiune de abuz în serviciu este anulată din competenţa de investigare a procurorilor şi este transformată în contravenţie, (…) dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare, trebuie să ne gândim cu toţi din societate dacă suntem pregătiţi în acest moment ca fiecare funcţionar să acţioneze aşa cum doreşte, fără să avem posibilitatea de a-l investiga şi de a avea o infracţiune care să incrimineze încălcarea cu bună-ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu şi care cauzează prejudicii", spunea recent şefa DNA.
Potrivit lui Kovesi, incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu este o obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani şi care trebuie respectată.
„Există Legea 365 din 2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003, pe care România a ratificat-o şi a semnat-o la Merida, la 9 decembrie 2003. Această Convenţie a instituit obligaţia pentru statele semnatare să incrimineze în legislaţie această infracţiune de abuz în serviciu. Este o obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o în urma cu 13, 14 ani şi pe care trebuie să o respectăm", afirma Kovesi, întrebată dacă este îngrijorată că într-unul din dosarele ANRP s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.
În opinia sa, o eventuală abrogare a infracţiunii de abuz în serviciu va duce implicit la dezincriminarea complicităţii sau instigării la această faptă.
„Astăzi, noi avem în lucru 865 de dosare care au ca obiect fraudă în achiziţii publice şi, în general, în aceste dosare sunt infracţiuni de abuz în serviciu. (…) Vom vedea dacă această infracţiune va fi dezincriminată sau va fi scoasă din legislaţie. Noi nu o să putem face investigaţii, vom face investigaţii pe alte tipuri de infracţiuni care rămân în competenţa DNA. Dar nu procurorii trebuie să fie îngrijoraţi aici, noi investigăm faptele care ne sunt date în competenţă de legiuitor, care rămân în competenţă după decizii ale Curţii Constituţionale. Cetăţenii trebuie să se întrebe şi să fie îngrijoraţi dacă în România în acest moment (…) ne permitem ca stat ca astfel de infracţiuni care cauzează prejudicii de milioane de euro să le investigăm sau nu", a adăugat Kovesi.
De asemenea, ea a arătat, referindu-se la infracţiunile prevăzute în Legea 78/2000, că au mai fost invocate excepţii anterior la CCR, însă au fost respinse.
Pe de altă parte, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că în Europa mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, însă admite că formularea actuală din legea română poate da naştere la interpretări. El a arătat că abuzul în serviciu nu reprezintă o mică prevedere din lege, ci una foarte importantă, România avându-l definit în două legi – atât în Codul penal, cât şi în Legea 78/2000.
Zegrean a menţionat că nu are cum să spună, fiind judecător la CCR, dacă este vorba de o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul penal. Întrebat însă dacă este o formulare potrivită sau vagă, preşedintele Curţii a admis că aceasta poate fi discutată.
„Ea poate da naştere la discuţie, poate da naştere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun, în Codul penal este definită infracţiunea ca atare şi este stabilită o sancţiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp şi atunci se poate pune întrebarea dacă definiţia este cea din Codul penal şi cea din art. 13 alin. 2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema – avem două infracţiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeaşi infracţiune de abuz în serviciu definită şi acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de ţară", a explicat şeful CCR.
