UPDATE 12.53: Curtea Constituţională a României a amânat, pentru data de 13 septembrie, luarea unei decizii în cazul sesizării privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor ce şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013, a anunţat preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu.
UPDATE 11.57: Judecătorul CCR Augustin Zegrean a declarat miercuri, înainte de începerea şedinţei Curţii în care se discută despre dezincriminarea conflictului de interese, dar şi pe marginea statutului aleşilor locali, că toate legile trebuie respectate, potrivit Agerpres.
Întrebat despre sesizarea privind dezincriminarea conflictului de interese, acesta a explicat: „În general, Codul penal nu vorbeşte despre o categorie anume de oameni, se referă în mod general. Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi, de exemplu. Aţi văzut scris în vreo lege că n-ai voie să furi sau n-ai voie să omori? Nu scrie aşa ceva. Toate legile trebuie respectate. Dacă n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respectă numai cine vrea”.
———-
Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea formulată de 99 de parlamentari privind proiectul de lege care duce la dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor ce şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013, potrivit Agerpres.
Conform site-ului Camerei Deputaţilor, ei au trimis, pe 23 iunie, preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.
Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, această lege are rolul de a lămuri „confuziile privind data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, respectiv data de la care produc efecte juridice.
Iniţiatorii sesizării consideră neconstituţionale prevederile actului normativ, deoarece adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care „asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale”, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.
Deputaţii arată că acest proiect de lege are efecte retroactive, încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţia României.
De asemenea, în expunerea de motive se arată că proiectul „asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o <<subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie>> pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie (…) aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă”.
„Trebuie menţionat că infracţiunea de ‘conflict de interese’ prevăzută de art. 301 Cod Penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelor ‘zone gri’ în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal”, se mai arată în explicaţiile deputaţilor.
Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate.
Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013.
