UPDATE 13,25: Curtea Constituțională a României a amânat, joi, pentru 4 mai pronunțarea în cazul sesizării Avocatului Poporului cu privire la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, informează Agerpres.
Curtea Constituţională (CCR) dezbate joi, pentru a patra oară, Legea 90 / 2001 care interzice persoanelor condamnate penal să deţină funcţii în Guvern.
Preşedintele CCR, judecătorul Valer Dorneanu, a recunoscut că aceasta este cea mai grea soluţie pe care Curtea a avut-o pe ordinea de zi, până în prezent.
CCR a mai avut în discuție acest subiect în şedinţele din 7 martie, 21 martie şi 4 aprilie, în urma unei sesizări primite din partea Avocatului Poporului. La data de 7 martie, magistrații CCR au amânat pronunțarea pentru 21 martie 2017, iar Valer Dorneanu a explicat că nu s-a putut ajunge la o soluție și că judecătorii CCR au nevoie de o analiză aprofundată asupra sesizării Avocatului Poporului.
"S-a amânat pentru 4 aprilie, pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi atunci acum ne-am cam apropiat de două variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a explicat președintele CCR, Valer Dorneanu, după şedinţa din 21 martie.
Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi după ce Guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.
CCR a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90 / 2001, care este următorul: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1) ".
Avocatul Poporului a semnalat, printre altele, lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat.
