Reducerea CAS și a TVA, scutirea mamelor, pensionarilor și funcționarilor publici de returnarea banilor încasați fără drept sau anularea accizei suplimentare la carburanți sunt doar câteva dintre proiectele pe care puterea și opoziția le vor dezbate cu foc în sesiunea parlamentară. Totul, evident, cu gândul la procente și la alegeri.
După un șablon deja bine definit, în lunile care preced un scrutin important, alegerile prezidențiale în cazul de față, pe agenda parlamentară sunt înghesuite proiecte de lege cu impact la electorat. Unele au fost mai demult depuse, dar s-a temporizat dezbaterea lor, altele de abia acum vor fi înregistrate, chiar dacă nu există și un fundament economic pentru ele. Cu toate vor servi însă puterii și opoziției în campania electorală, fiecare parte urmând să o acuze pe cealaltă că se opune adoptării unor măsuri bune pentru populație.
„Urgențele“ legislative ale puterii
Pe lista priorităților Guvernului pentru sesiunea care a început ieri se află reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, de la 1 octombrie, și aministia fiscală a pensionarilor și mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcționarilor. În cazul primului proiect, Executivul avea posibilitatea implementării măsurii prin ordonanță de urgență dacă, într-adevăr, dorea scăderea CAS. Nu de alta, dar să nu uităm că premierul Victor Ponta a excelat în domeniul ordonanțelor de urgență, folosind acest instrument în situații mult mai delicate (vezi doar recentul caz al migrației aleșilor locali). Trimiterea proiectului de lege privind reducerea CAS în Parlament a permis însă puterii să țină subiectul un timp mai îndelungat în atenția opiniei publice. Rămâne de văzut finalitatea „jocului“ Guvernului, în condițiile în care lunile care s-au scurs de la depunerea proiectului (în iunie) au întărit ideea că măsura nu este sustenabilă economic.
Cât despre amnistia fiscală a mamelor și pensionarilor care au încasat bani necuveniți, numărul relativ mic de beneficiari (circa 12.000 de mame și 21.000 de pensionari) nu-l va împiedica pe premierul Ponta și pe partenerii săi să spună, în studiourile televiziunilor prietene, că Executivul USD a avut grijă de toate mamele și toți pensionarii din România. O primă dovadă în acest sens a fost oferită, chiar ieri, de senatorul PSD Gabriela Firea.
Raționalizarea cheltuielilor, o poveste apusă
În dreptul puterii se contorizează și o serie de proiecte depuse de parlamentarii PSD, dedicate tot pensionarilor, mamelor, dar și bugetarilor. De pildă, mai mulți social-democrați, în frunte cu președintele Camerei, Valeriu Zgonea, s-au gândit ca pensionarii cu venituri care depășesc nivelul salariului mediu brut pe economie să poată cumula pensia cu salariul de la stat. Interdicția a fost introdusă în 2009, inclusiv sub motivul raționalizării cheltuielilor publice și a respectării acordurilor semnate cu FMI și Comisia Europeană, dar argumentele și-au pierdut, se pare, valabilitatea. Proiectul așteaptă votul plenului Senatului, după care va ajunge la Camera Deputaților.
Tot la Senat urmează să fie votat (după ce a primit raport favorabil de la comisia de resort) un proiect de lege prin care să fie scăzut stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare. Inițiatorii? Un grup de parlamentari PSD, printre care Ilie Sârbu, Ecaterina Andronescu și Gabriela Firea.
Alte proiecte de lege vizează creșterea alocației pentru copii sau dublarea alocației pentru susținerea familiei în cazul anumitor categorii de beneficiari (începând din octombrie 2014).
Nu în ultimul rând, la începutul parcursului parlamentar se află un proiect de lege prin care ar urma să se suspende temporar, în anumite condiții, executarea silită a imobilelor pentru persoanele care au luate credite ipotecare și nu mai le pot achita. Pe lista semnatarilor propunerii legislative apar ministrul Darius Vâlcov și liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu.
O grijă transpartinică (PSD, PC, UDMR și PDL) este îndreptată din Parlament și spre funcționarii din primării care ar trebui să restituie banii pe care i-au primit fără a avea dreptul, în baza unor dispoziții de primar sau ca urmare a promovării și implementării unor proiecte cu finanțare europeană. Este vorba de administrațiile locale în cazul cărora Curtea de Conturi a constatat că s-au încasat, ani la rând, sute de mii, chiar milioane de lei sub forma unor sporuri ilegale.
Bătălia pe TVA
Dacă tabăra puterii a depus, în luna iunie, un proiect de reducere a TVA la 9% pentru laptele de consum, legumele și fructele proaspete, opoziția vine acum și plusează: reducerea TVA la toate produsele. Este vorba, mai precis, de revenirea la o taxă pe valoarea adăugată de 19%, scăderea urmând să fie realizată în două etape, de la 1 ianuarie 2015 (cu două procente) și, respectiv, 1 ianuarie 2016 (cu trei procente). Proiectul urmează să fie depus de parlamentarii ACL și a fost anunțat ca o prioritate a Alianței PNL-PDL.
Tot opoziția spune că va solicita repunerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a proiectului de lege prin care s-ar anula acciza suplimentară de 7 eurocenți introdusă la litrul de combustibil de Guvernul Ponta, dar și taxa pe stâlp.
Potrivit liderilor ACL, parlamentarii alianței vor depune și o inițiativă legislativă prin care prima intabulare a terenurilor să fie gratuită. Și, tot ca de obicei în preajma alegerilor, democrat-liberalii și liberalii și-au amintit că au promis în trecut românilor din străinătate că vor putea vota prin corespondență. Evident, un astfel de proiect are șanse minime să treacă, în condițiile în care PSD și partenerii săi au o majoritate mai mult decât confortabilă.
Amnistia și grațierea, ținute la „dospit“
Sperând la un rezultat favorabil în alegerile din noiembrie, puterea a pus la sertar atât de controversatul proiect privind amnistia și grațierea, pretextând că ar necesita luni în șir de dezbatere publică. Pentru a preîntâmpina o nouă „marțea neagră“, opoziția a cerut, în mod repetat, repunerea proiectului pe ordinea de zi pentru a putea fi respins definitiv. Solicitarea va fi reluată și în actuala sesiune parlamentară, după cum au anunțat deja liderii ACL.
La rândul său, puterea nu doar că a ignorat cererile de până acum ale opoziției, dar și-a conceput un plan de rezervă: mica grațiere. Este vorba de proiectul de lege depus de senatorul PC Cristiana Anghel, potrivit căruia ar urma să fie grațiate în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 2 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amenda, în timp ce pedepsele de peste 2 ani s-ar reduce semnificativ (până la o treime din perioadă).
Dacă nu o vor face (să voteze proiectele privind amnistia fiscală – n.r.), pentru toată lumea va fi clar că ACL-ul tandemului Iohannis-Blaga este nepăsătoare față de pensionari, față de mame și față de români în general.“ Gabriela Firea, vicepreședinte PSD
Noi vom cere punerea pe ordinea de zi a legii grațierii și amnistiei pentru că ne putem aștepta ca domnul Ponta să se gândească să suspende pentru vreo două ore și Codul Penal ca să-și rezolve problemele pe care le are cu principalii lui susținători.“ Vasile Blaga, președintele PDL
Moțiune de cenzură: Traseismul, subiect de bătălie parlamentară
PNL și PDL vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta pe tema legiferării traseismului aleșilor locali prin ordonanță de urgență.
Liderii ACL Klaus Iohannis și Vasile Blaga au anunțat, ieri, că moțiunea de cenzură PNL-PDL va viza teme legate de fraudarea prezidențialelor și a demersului Guvernului pentru permiterea traseismului politic al aleșilor locali.
” Noi am considerat că cel mai îngrijorător complex de teme din această perioadă se constituie din încercările Guvernului Ponta de a pregăti o posibilă fraudare a alegerilor: ordonanța 45 de pregătire a alegerile, ordonanța de legalizare a traseismului politic în administrația publică locală, ” a explicat liderul PNL, Klaus Iohannis.
Liderii PNL și PDL au ridicat și un alt semn de întrebare, legat de nepublicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, până ieri după-amiază. ”Inițiatorii au spus că este o problemă extrem de urgentă și trebuie rezolvată acum, acum, acum. Ori de joi, de când au discutat-o în Guvern, iată că s-a făcut luni și nu s-a publicat nimic. Este cel puțin straniu și noi bănuim că ceva acolo nu este în regulă. Noi bănuim Guvernul că are anumite demersuri ascunse”, a comentat Iohannis. Data moțiunii de cenzură a Opoziției va fi stabilită în funcție de publicarea ordonanței. ”Să vedem prima dată în Monitorul Oficial forma finală, că nici nu știm cum să-i mai spunem, că am înțeles că au rediscutat-o a ordonanței de urgență și o să stabilim foarte clar calendarul”, a menționat liderul PDL Vasile Blaga.
Calculele ACL
ACL are semnăturile necesare pentru a depune o moțiune de cenzură, pentru care este nevoie de un sfert din numărul total de parlamentari, în prezent 575. Însă, cei 188 parlamentari ACL sunt insuficienți pentru adoptarea moțiunii, pentru care ar fi nevoie de 288 de voturi favorabile. De altfel, numărul parlamentarilor ACL este așteptat să scadă, ieri anunțându-se alte câteva plecări către UNPR și PLR. Până ieri, doar PMP, partid care are 15 parlamentari, a anunțat că susține demersul ACL. "Vom susţine moţiunea de cenzură pentru că este o păcăleală a lui Ponta, a PSD şi a Guvernului această OUG, scopul fiind de a obţine voturi de la primari, păcălindu-i pe aceştia că vor primi fonduri pentru proiectele lor. Îi păcălesc pe primari că îi vor sprijini cu fonduri, dar nu le vor da bani”, a afirmat liderul PMP, Elena Udrea.
Chiar dacă moțiunea de cenzură nu are șanse să fie adoptată, ACL speră să provoace o dezbatere în Parlament, pentru a mobiliza electoratul de dreapta din zona urbană, în jurul ideii că PSD suspendă o lege timp de 45 de zile, în interes de partid.
Pe de altă parte, prin astfel de demersuri, ACL va verifica și soliditatea alianței guvernamentale. Două partide aliate cu PSD s-au pronunțat, deja, împotriva ordonanței de urgență care permite traseismul primarilor. Este vorba de UDMR, partid ai cărui lideri au declarat că nu sunt de acord cu ordonanța de urgență și de PP-DD, care a cerut Avocatului Poporului să conteste ordonanța la Curtea Constituțională.
Alte demersuri
Pe lângă bătălia publică, liderii PNL și PDL încearcă să își convingă proprii primari să nu dezerteze. Liberalii le-au transmis primarilor că ordonanța ar putea fi declarată neconstituțională, ceea ce ar atrage după sine anularea efectelor. Cu alte cuvinte, primarii care ar pleca la PSD și-ar putea pierde, în cele din urmă mandatele, în funcție de ce va conține motivarea CCR.
Potrivit ordonanței de urgență aprobată de Executiv săptămâna trecută, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii declaraţi supleanţi vor avea la dispoziţie 45 de zile în care își pot exprima în scris și o singură dată opţiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte, fără a risca să-şi piardă funcţia.
Pe lângă moțiunea de cenzură, PNL și PDL vor depune o moțiune simplă pe teme economice, în care se va dezbate intrarea în recesiune tehnică a României. De asemenea, ACL vor convocarea unei o ședințe specială în care Victor Ponta va fi chemat să dea explicații în fața Parlamentului.
