22.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSportCe spune DNA despre modificarea Codului de procedură penală

Ce spune DNA despre modificarea Codului de procedură penală

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a precizat, într-un comunicat, că Proiectul de lege aflat în dezbatere în Senat, de modificare şi completare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală conține aspecte care ar putea afecta eficiența investigațiilor realizate în dosarele de corupție.

DNA atrage atenția asupra a patru aspecte și motivează punctual în ce manieră ar afecta demersul investigațiilor: introducerea unei măsuri preventive nouă, arestul sever, pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală nu mai poate fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului, se reduce durata controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile, se introduc dispoziţii cu privire la încătuşarea inculpaţilor arestaţi. 

Citește și: PSD lucrează la proiectul „corupţie fără cătușe“

Astfel, în ceea ce privește măsura arestului sever, DNA subliniază că modificarea reprezintă un pretext pentru restrângerea situațiilor în care se poate dispune arestarea preventivă.  

”Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reţinut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală. In condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică. Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare și a probelor administrate”, se arată în comunicatul citat. 

De asemenea, faptul că pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală nu ar mai putea fi emis mandat de aducere, înainte de citarea suspectului, conform modificărilor propuse, DNA consideră că această măsură este esențială în investigațiile instrumentate de procurorii anticorupție. 

”DNA consideră că, în acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacităţii investigative a DNA. Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa”, potrivit comunicatului DNA. 

Mai mult, reducerea controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile, nu se justifică, din punctul de vedere al DNA, întrucât o anchetă ar putea să nu fie finalizată la sfârșitul celor 180 de zile, și dacă această modificare ar fi aprobată, un inculpat ar putea părăsi țara fără să ispășească vreo pedeapsă. 

”DNA consideră că această măsură nu se justifică. Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea), situaţie în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului”, a subliniat DNA. 

Citește și: Senatorul PSD Șerban Nicolae: Corupţia nu se pedepseşte cu arestul

DNA a argumentat că dispozițiile cu privire la încătuşarea inculpaţilor arestaţi nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală. 

”Aceste dispoziţii sunt reglementate de legea executării pedepselor şi de regulamentele interne ale locurilor de deţinere şi nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfăşurarea procesului penal, nu condiţiile din locurile de deţinere, modul de executare a pedepselor şi alte asemenea aspecte”, conform comunicatului citat. 

Senatorul PSD Șerban Nicolae a propus modificarea Codului de procedură penală. O modificare propusă de senator este să nu se mai pună cătușe persoanelor care au săvârșit infracțiuni fără violență, precum infracțiunile de abuz în serviciu cu consecinte deosebit de grave, traficul de influență, luarea de mită. Inițiativa se află în Comisia Juridică a Senatului, după ce Guvernul Ponta a respins proiectul. 

Cele mai citite

1 din 2 elevi, victimă a bullyingului

Un procent covârșitor de elevi - 81% - afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce...

Peste 6000 de elevi s-au înscris la finala națională a concursului european de educație financiară European Money Quiz

Peste 6.260 de elevi, cu vârsta între 13-15 ani, din 390 de școli, licee și colegii de la nivel național s-au înscris la ediția...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă