Klaus Iohannis, preşedintele României, a transmis, joi, un mesaj cu ocazia marcării a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, în care spune că rezolvarea conflictului prelungit din Republica Moldova rămâne "o prioritate majoră" pentru România, iar ţara noastră sprijină negocierile în formatul «5+2».
"Marcarea, cum se cuvine, a patru decenii de la adoptarea Actului Final de la Helsinki este în egală măsură oportună și necesară cu atât mai mult cu cât conținutul acestui document rămâne pe deplin valabil și astăzi. Este cazul să reamintesc, aici și acum, contribuția de excepție pe care diplomația românească a avut-o în tot acest proces și să le mulțumesc diplomaților noștri pentru reușita lor într-unul dintre cele mai substanțiale demersuri de politică externă românească. Actul Final reprezintă de 40 de ani fundamentul securității pe continentul nostru, iar principiile convenite atunci trebuie să ghideze în continuare modul de relaționare dintre state: respectarea suveranității și integrității teritoriale ale statelor, inviolabilitatea frontierelor, interzicerea utilizării forței sau amenințării cu forța în soluționarea diferendelor dintre state, respectul deplin al drepturilor omului și al drepturilor fundamentale", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Iohannis subliniază în context cerința îndeplinirii cu bună credință a obligațiilor ce revin statelor, în conformitate cu dreptul internațional. "Aplicarea acestui principiu stă la baza construcției încrederii. În situația de securitate actuală, reafirmarea acestei înțelegeri a legii este cu atât mai importantă", se menţionează în mesaj.
"Într-adevăr, contextul actual de securitate se confruntă cu provocări majore: conflictul din Ucraina, dar şi persistența conflictelor prelungite din zona Mării Negre. Aceste provocări aduc atingere, în mod nemijlocit, principiilor fundamentale ale Actului Final de la Helsinki. De aceea, credem că, la 40 de ani de la adoptarea acestuia, respectarea principiilor de drept internaţional care guvernează relaţiile dintre state, precum şi implementarea tuturor angajamentelor cu caracter juridic sau politic, asumate la nivel internaţional, rămân precondițiile majore de natură să contribuie la realizarea unei «Comunități de Securitate unice și indivizibile, fără falii și linii de diviziune» în spațiul OSCE", se mai arată în mesajul preşedintelui Iohannis.
De asemenea, se menţionează că România recunoaște și sprijină rolul unic al Organizaţiei în eforturile de întărire a securității și cooperării în Europa, pe baza abordării cuprinzătoare a securității, a mandatului cuprinzător în privința reglementării conflictelor, a funcționării mecanismelor și instituțiilor autonome, precum şi a misiunilor din teren. "În acest cadru, România urmărește să își asume un rol activ, alături de partenerii săi din UE și aliații NATO", se arată în mesaj.
Klaus Iohannis mai arată că, în aceeași linie, a unui rol activ în cadrul OSCE, România și-a asumat președinția Comitetului de Securitate al OSCE în perioada 2015 -2016, în dorința de a contribui la eforturile de întărire a profilului OSCE pe dimensiunea amenințărilor transnaționale.
"În concluzie, reiterez sprijinul ferm al României pentru rolul jucat de OSCE în eforturile de consolidare a păcii, democrației și stabilității în Europa și atașamentul consecvent al României față de principiile fundamentale cuprinse în Actul Final de la Helsinki, pe care le considerăm piatra de temelie a relațiilor interstatale din spațiul euroatlantic", se mai arată în mesajul transmis de şeful statului.
