După Comisiile de specialitate ale Senatului, și cele din Camera Deputaţilor au respins cererea preşedintelui Iohannis de a fi reexaminat proiectul de modificare a Codului Silvic.
Deputaţii din Comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţi, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului Silvic, venită din partea preşedintelui Klaus Iohannis, fiind înregistrate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”’. Refuzul deputaţilor urmează unuia similar, formulat acum două săptămâni de către colegii lor din Senat. În Camera superioară legea a fost adoptată în forma iniţială a Parlamentului.
Dezbaterile de ieri au fost însoţite de acuzele privind existenţa unor interese obscure la exploatarea fondului forestier. Poate cel mai controversat articol este cel care limitează la 30% sortimentul de masă lemnoasă dintr-o specie ce poate fi procesată de un producător. Introducerea limitei s-a dovedit a nu fi pe placul companiei austriece de exploatare forestieră Holzindustrie Schweighofer – aceasta ameninţând România – cu procese, dar nici pe placul preşedintelui Iohannis, autorul iniţiativei de returnare a proiectului de cod către Parlament.
Poziţia PSD a fost susţinută şi de UDMR. Potrivit lui Attila Korodi, fost ministru al Mediului, noul Cod Silvic are o coerenţă “foarte clară”, care vizează aspecte legate de paza pădurilor, de exportul de buşteni sau privind monopolurile. “Codul silvic are o coerenţă foarte clară care vizează trei aspecte foarte importante pentru UDMR. Este vorba de paza pădurilor, în condiţiile în care nu se află sub pază o jumătate de milion de hectare de pădure, apoi vorbim de exportul exagerat de buştean în China şi Orientul Mijlociu, al treilea element fiind monopolurile, unde noi susţinem limita de 30% pentru un grup economic. Din punctul nostru de vedere, reexaminarea Codului Silvic, cerută de preşedintele Klaus Iohannis, trebuie respinsă, şi să rămână varianta iniţială, a Senatului”, a spus Korodi, potrivit Mediafax.
Refuzul PSD de a lua în calcul sugestiile PNL se explică prin dorinţa partidului de guvernământ de a desfiinţa suprafeţe mari de pădure, au acuzat deputaţi PNL. “Credem că, în momentul de faţă, PSD încearcă să scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional şi de sub regimul silvic. Este una dintre cele mai mari afaceri. Modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, am scădea dintr-o dată suprafaţa fondului forestier naţional la 22%, faţă de 32-33% cât este acum. Acesta este şi substratul pentru care PSD a ieşit cu scandalul Schweighofer, ca să acopere scandalul scoaterii din fondul forestier naţional”, a spus ieri Tinel Gheorghe, unul dintre cei mai vocali parlamentari ai PNL pe tema Codului Silvic. Articolul menţionat permite exploatarea unei suprafeţe de până la 10 hectare de pădure în lipsa unui amenajament silvic.
Consiliul Concurenţei cere opinia Comisiei Europene
Consiliul Concurenţei a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30%. Menţinerea unei limitări la achiziţia de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, care poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva României.
“Nu ne opunem acestei legi și nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecții referitoare la unele măsuri punctuale, care, deși introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislația europeană și pot atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Precizările lui Chiriţoiu au venit după ce președintele concernului, Gerald Schweighofer, a amenințat Guvernul cu procese și cu concedieri în masă în cazul în care nu sunt eliminate prevederile ce limitează la 30% din totalul pieţei volumul lemnului dintr-un anumit sortiment, achiziţionat de un producător.
Ce prevede proiectul
-Valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi. Un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.
-Suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.
– Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism.
– Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani.
– Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Cum îşi protejează austriecii pădurile
Austriecii consideră că fondul silvic are patru roluri principale, anume economic, de protecţie, de recreere şi cel de mediu. În ultimii 50 de ani, Austria, ţara de baştină a companiei Holzindustrie Schweighofer, a reuşit să îşi crească fondul forestier 300.000 de hectare, respectiv cu 7% din total. Codul Silvic austriac adoptat în 1975 şi modificat în 1996 conţine mai multe prevederi privind protecţia pădurilor. Câteva dintre acestea sunt:
-Exploataţiile mari nu pot fi făcute decât de personal specializat, pregătit în acest domeniu.
-Interdicţii de defrişare a unor suprafeţe mai mari de 2 hectare. Defrişarea unor suprafeţe de peste 0,5 hectare doar cu permisiunea autorităţilor.
-Perdelele de protecţie (împotriva avalanşelor, inundaţiilor, alunecărilor) nu pot fi tăiate.
-Interdicţii de tăiere a copacilor ce nu au ajuns la maturitate (de regulă cei cu o vârstă mai mică de 60 de ani).
-Existenţa obligaţiilor privind împăduririle.
2 ha este limita maximă impusă în Austria pentru suprafațele de pădure ce pot fi tăiate. Defrișarea unei păduri de peste 0,5 hectare se poate face doar cu aprobarea autorităților.
