16.6 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăSportCine câştigă din schimbarea regulilor la parţiale

Cine câştigă din schimbarea regulilor la parţiale

Partidele neparlamentare primesc, în premieră, dreptul de a participa la alegerile parţiale, printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul Ponta. Această prevedere, dublată de modalitatea de împărţire a mandatelor, avantajează PSD. 

Guvernul Victor Ponta a modificat, prin ordonanţă de urgenţă, săptămâna trecută, legea alegerilor parlamentare. Potrivit actului normativ, ”alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând să fie declarat câştigător”. Faţă de vechea lege electorală, a dispărut prevederea care bloca prezentarea de candidaţi de către partidele neparlamentare. „La alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral, individual sau într-o alianţă politică ori electorală. Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător”, este formula din articolul 48, alineatul 17 din legea 35/2008, înlocuit de către Guvern . Partidele neparlamentare şi independenţii erau eliminaţi, implicit, din competiţie.

În sprijinul acestei modificări, Ministerul Administraţiei şi Internelor, care a întocmit ordonanţa,  invocă prin nota de fundamentare: “situaţia extraordinară generată de vidul legislativ ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale luate în 2010 care a dus la dispariţia textului de lege legat de condiţiile de candidatură şi de mecanismul de determinare a câştigătorului”. 

 

Ce a decis CCR

Din motivarea deciziei CCR din 2010, la care face referire Guvernul, lucrurile apar nuanţate. CCR este de acord cu eliminarea partidelor neparlamentare de la parţiale dar nu şi a independenţilor. “Pentru respectarea suveranităţii, a voinţei electoratului exprimate în cadrul alegerilor generale, se impune ca în această etapă a alegerilor parţiale, subsidiară şi complementară alegerilor generale, să fie respectată aceeaşi condiţie a îndeplinirii pragului electoral, pe baza căruia un partid politic a obţinut reprezentare în Parlament.”, afirmă judecătorii CCR. În schimb, “pentru candidaţii independenţi o astfel de condiţie ar fi absurdă, aceasta fiind înlocuită cu cerinţa depunerii listelor cu numărul de susţinători”, se afirmă în motivarea CCR.

Pe scurt, guvernul Ponta trebuia să păstreze interdicţia privind  partidele neparlamentare, dar trebuia să prevadă expres, dreptul independenţilor de a depune candidaturi. Nu a făcut nici una, nici alta. Guvernul, prin vocea ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, s-a rezumat să afirme că independenţii au dreptul să candideze pe baza deciziei CCR din 2010 şi a evitat să precizeze care este situaţia partidelor neparlamentare.

Explicaţiile MAI

În nota de fundamentare, întocmită de MAI,  este inclusă şi prevederea legală potrivit căreia alegerile parţiale se organizează în cel mult trei luni de la constatarea încetării mandatului unui parlamentar. Însă, cea mai veche demisie s-a produs în ianuarie 2013, când Dan Voiculescu a plecat  din Senat,. Cu alte cuvinte, legea a fost încălcată încă din aprilie 2014 când  premierul Victor Ponta a refuzat să organizeze alegeri, afirmând că Parlamentul este “supradimensionat”. În restul colegiilor  în care se organizează parţiale termenul a fost, deasemenea, depăşit. MAI se arată preocupat, cu întârziere, de ” imposibilitatea cetăţenilor de a fi reprezentaţi în Parlament”. MAI susţine că ordonanţa vizează o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată – adică exact condiţia constituţională pentru emiterea ordonanţelor de urgenţă. În realitate, amânarea a fost provocată chiar de Guvernul Ponta, timp de un an şi două luni.

De fapt, ordonanţa avantajează PSD prin două mişcări, ajutând acest partid să îşi consolideaze majoritatea parlamentară. Dacă nu ar fi fost emisă, la alegerile parţiale s-ar fi aplicat principiile redistribuirii din legea 35/2008, care ar fi inclus posibilitatea ca PSD-UNPR-PC să piardă mandate în colegii câştigate, în favoarea PNL sau PDL. Pe baza ordonanţei, PSD primul clasat în sondaje cu 35%, poate câştiga toate cele şase colegii în care se organizează alegeri parţiale. Mai mult, PMP, principalul partid neparlamentar, potrivit sondajelor, va putea depune candidaturi, ceea ce poate fragmenta voturile pe zona dreptei. 

Ordonanţa de urgenţă poate fi atacată la CCR doar de către Avocatul Poporului. Postul este deţinut interimar de Ecaterina Teodorescu, nominalizată de PC, care până acum nu a contestat nicio ordonanţă de urgenţă şi sunt puţine şanse să facă un asemenea demers. 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Cum se va desfășura prima competiție de frumusețe pentru AI din lume

Cu un singur click, lumea reală și cea virtuală se întâlnesc într-o competiție revoluționară de frumusețe. Primul concurs de frumusețe artificială din lume și-a...

Spitalul Obregia din București va avea o Secţie clinică de psihiatrie pediatrică

O Secţie clinică de psihiatrie pediatrică urmează să fie realizată la Spitalul Obregia, în baza unui protocol de colaborare încheiat între Administraţia Spitalelor şi...

Sepsi-FCSB 2-2 și titlul se amână în SuperLiga I

Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a terminat la egalitate cu FCSB, 2-2 (1-2), miercuri seara, pe teren propriu, într-o partidă din etapa a şasea a...
Ultima oră
Pe aceeași temă