16 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSportRăzboiul pentru fondurile operative. Cine controlează banii secreți ai statului. Dosarul “Limuzina...

Războiul pentru fondurile operative. Cine controlează banii secreți ai statului. Dosarul “Limuzina pentru Oprea din banii DIPI” este precedentul judiciar care provoacă o undă de șoc în toate serviciile secrete

Scandalul legat de modul în care se pot face interceptări și filmări în sediul unui serviciu secret, cu scopul probării cheltuirii nelegale a banilor destinaţi acțiunilor operative, se derulează cu ușile închise în cotloanele justiției.

Sunt implicați Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), foștii miniștri de Interne Gabriel Oprea și Petre Tobă, dar și șase șefi ai Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI).

Discuțiile cu privire la instituția care are dreptul de a verifica modul cum se folosesc banii secreți ai statului a pornit de la trei ofițeri DIPI care au denunțat la DNA cheltuirea nelegală a fondurilor operative ale acestui serviciu secret, fapte săvârșite de șefii lor. Din probațiunea administrată de procurorul anticorupție Florentina Mirică  s-au constituit două dosare penale.

În primul, cunoscut sub denumirea generică  “Limuzina”, fostul ministru de Interne Oprea, fostul șef DIPI Nicolae Gheorghe și alți doi responsabili ai serviciului sunt inculpați deoarece ar fi achiziționat, din banii serviciului secret, o limuzină pentru confortul ministrului Gabriel Oprea, dar și canapele sau duș cu jacuzzi.

În al doilea caz, sunt inculpați atât fostul ministru Petre Tobă și fostul șef DIPI Rareș Văduva  pentru refuzul de a desecre-tiza documente care probau delapidările și deturnările de fonduri, cât și alți 24 de ofițeri suspectați de delapidări.

Dosarul “Limuzina pentru Oprea din banii DIPI” a ajuns la instanța de judecată de la Înalta Curte; celălalt dosar, în care sunt inculpați Petre Tobă și cei 24 de ofițeri, este încă în instrumentare.

Cheltuielile pentru confort – secretizate, cele pentru pistoale – nu

Șefii Departamentului de Informații și Protecție Internă au secretizat toate cheltuielile nelegale din fondurile operative făcute pentru confortul ministrului de Interne Gabriel Oprea sau pentru protocol,  în timp ce documentele de achiziționare a unor pistoale, spre exemplu, nu au fost supuse aceluiași regim.

Documentele clasificate au statut special și nu pot fi atinse ori manipulate decât cu autorizații speciale (certificat ORNISS), în funcție de clasele de secretizare.  De aici, se poate deduce că secretizarea a avut drept scop ascunderea cheltuielilor nelegale.

 În rechizitoriu, procurorul DNA Florentina Mirică a cerut judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție desecretizarea unor documente pe care fostul ministru Petre Tobă (înlocuitorul lui Oprea) și fostul șef al DIPI Rareș Văduva (înlocuitorul lui Nicolae)  au refuzat să  o facă, invocând legea siguranței naționale și legea standardelor de protecție a informațiilor clasificate. 

Ofițerii denunțători, transformați în investigatori sub acoperire

Pentru a ajunge la documentele secretizate ca să poată proba nelegalitățile și pentru a obține confirmări ale comiterii nelegalităților, cei trei ofițeri DIPI care și-au denunțat șefii la DNA au fost transformați în investigatori sub acoperire și, cu mandate de la judecător, au intrat în sediul serviciului secret, cu aparatură video-audio pe ei.

Pe traseele lor în cadrul serviciului au filmat, printre altele, și alte chipuri, nu numai fețele și dialogurile cu ofițerii suspectați de fraude. Imaginile și dialogurile înregistrate de investigatori sunt relevante pentru probațiune, spun sursele „României libere“.    

Inspecția Judiciară anchetează, instanța a acceptat deja probele

Intrarea unor investigatori sub acoperire pe teritoriul unui serviciu secret, -ridicarea de documente, inclusiv a celor clasificate, de către un procuror  i-a cam bulversat pe angajații acestui serviciu, care până acum nu au răspuns pentru modul în care au folosit fondurile operative. Fostul ministru Tobă,  fostul șef DIPI Rareș Văduva și alți inculpați au făcut sesizări către Inspecția Judiciară, acuzând-o pe procuroarea Florentina Mirică de încălcarea legislației care reglementează siguranța națională, spun sursele „României libere“.

Astfel, procurorul Florentina Mirică a ajuns în vizorul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În raportul final (secretizat) al instituției se  propune membrilor CSM sancționarea disciplinară a anchetatoarei.

Judecarea acesteia este în plină derulare la CSM și nu se cunosc detalii din raportul Inspecției Judiciare. Oficial, CSM ne-a transmis că documentele nu sunt publice.

În timp ce procurorul Florentina Mirică a fost trimis în fața membrilor CSM pentru a fi judecat în vederea sancționării disciplinare pentru încălcarea legilor siguranței naționale și a regimului documentelor clasificate, așa cum ar fi  propus Inspecția Judiciară,  instanța de la Înalta Curte de Casație și Justiție – prima cameră preliminară – a decis că probele au fost administrate legal de către acest procuror.

Mai mult, instanța supremă a respins toate cererile și excepțiile ridicate de fostul ministru Gabriel Oprea și de foștii șefi DIPI,  care au contestat modul de administrare a probațiunii, spun sursele -„României libere“. De asemenea, judecătorii au decis ca probele reprezentate de înregistrările audio-video să fie luate în considerare la fond – faza publică a procesului.

Opinie: Serviciile secrete nu sunt deasupra legii penale

Scandalul delapidărilor de la Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, a readus în discuția publică modul în care pot fi controlate serviciile secrete, în special la capitolul fondurilor acestora, provenite fie de la bugetul public, fie din firmele sub acoperire.

„România liberă“ a consemnat opiniile atât ale unor ofițeri de la serviciile secrete, cât și ale unor magistrați, a unui fost demnitar, coautor al textelor de lege care privesc informațiile clasificate,  și a unui reprezentant al societății civile. Ofițerii și magistrații au dorit să-și păstreze anonimatul, impus, de altfel, de regulamentele care le reglementează exercitarea profesiei.

Ne-a interesat dacă un magistrat poate da mandat unui ofițer de informații, transformat în investigator sub acoperire, să înregistreze  în orice mediu ambiental, inclusiv in interiorul sediului instituției de informatii, și cum se pot folosi documente clasificate necesare unor astfel de probaţiuni.

Fost ofițer SRI: “Un magistrat poate opera cu informații clasificate, dacă are certificat ORNISS. După părerea mea, nu are voie să se folosească de investigator sub acoperire, care să facă  filmări, înregistrări  în interiorul unității militare care gestionează informații secrete. Nu știu cum e la serviciul secret al Internelor, care nu e militarizat”.

Ofițer DIPI: “Fără aprobare de la șeful unității, chiar cu mandat de la judecător, nu se pot face filmări, înregistrări în interiorul serviciului nostru chiar dacă cel vizat este șeful serviciului”.

Ofițer SIE: “Noi suntem supuși controlului parlamentar. Dvs. apreciați că acest control nu prea există, noi suntem oricând la dispoziția parlamentarilor. În privința investigatorilor sub acoperire, dacă aceștia au certificate ORNISS de cel mai înalt nivel, pot face filmări în sediu pentru a proba nelegalități. Ei știu să filtreze aceste filmări pentru a nu pune în pericol siguranța națională. Repet, cel puțin la SIE trebuie să posede certificate de cel mai înalt nivel, chiar dacă sunt ofițerii noștri folosiți ca investigatori. Și, evident, procurorul trebuie să aibă mandat de la judecător. În privința documentelor clasificate, de la SIE nu se pot ridica nici măcar cu mandate de la judecător, fără declasificare  prealabilă”.

Procuror DIICOT: “Dacă procurorul are mandat de la judecător, poate administra probațiunea inclusiv în interiorul serviciului secret, militarizat sau nu, cu respectarea procedurii penale”.

Judecător CSM: “Nicio persoană care a săvârșit o infracțiune nu este deasupra legii, fie că e vorba de șef de serviciu secret. Doar președintele țării  beneficiază de impunitate, cu excepția infracțiunii de trădare. Nu există teritorii pe care procurorul nu poate intra pentru a investiga infracțiuni. Cu mandat de la judecător, procurorul poate  face interceptări, înregistrări, poate folosi investigatori sub acoperire inclusiv în sediul unui serviciu secret, militarizat sau nu. Procurorul poate face percheziții în incinta serviciului secret, poate ridica probe. Condiționalitățile sunt: să aibă competență materială și teritorială și să fie începută urmărirea penală”.

În Europa, serviciile secrete sunt coordonate de un procuror sau de un judecător

Cristian Diaconescu, care în 2002, din calitatea de secretar de stat la Externe, a avizat legislația privind standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, a declarat, pentru „România liberă“, că „normele penale și procesual penale stabilesc nu numai dreptul, dar și obligația organelor de urmărire penală de a administra toate probele care nu sunt interzise de lege și sunt pertinente, concludente și utile într-o cauză. (…) Acțiunea penală în desfășurare trebuie să aibă în vedere (…) protejarea  activităților de informații”.

Cristian Pârvulescu, “Prodemocrația”: “Nu există spații, teritorii protejate de lege. Nu există două tipuri de cetățeni: securiști, care se cred deasupra legii, și restul cetățenilor. Cu mandate de ascultare, de interceptare ambientală de la judecător totul este perfect legal. La noi e o luptă ca serviciile secrete să fie deasupra legii. În Franța, în Italia, în Germania serviciile secrete sunt coordonate de un procuror sau de un judecător. Trebuie să existe un control civil la aceste servicii secrete, iar procurorul e civil, ca și judecătorul care a dat mandatul în cazul DIPI. Controlul parlamentar e ca și inexistent”, a precizat Cristian Pârvulescu.

Acesta consideră că în cazul procurorului DNA care a trimis probe judecătorului în dosarul DIPI, situația este foarte clară: judecătorul, ca să dea un mandat sau ca să judece un dosar care îi vizează pe ofițerii serviciilor secrete și fapte săvârșite de aceștia în legătură cu serviciul, trebuie să aibă probe în față, ca să aibă ce analiza, judeca. „S-a depășit etapa în care judecătorul dădea sentința în funcție de cum dicta serviciul secret. Justiția are capacitatea de a gestiona informații clasificate, consideră magistrații, iar un procuror nu poate fi acuzat de scurgeri de informații pentru că a trimis judecătorului probe care cuprind informații clasificate.  Dacă probele au regim de documente clasificate, nu înseamnă că sunt inaccesibile justiției.Trebuie să învețe odată că toți suntem egali în fața legii”, a încheiat Cristian Pârvulescu.

Cele mai citite

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...
Ultima oră
Pe aceeași temă