22.8 C
București
marți, 16 aprilie 2024
AcasăSportCine sunt penalii apărați de Parlament, care ne strică imaginea în raportul...

Cine sunt penalii apărați de Parlament, care ne strică imaginea în raportul MCV

Raportul MCV dat publicității miercuri îi critică pe parlamentari pentru frânele puse luptei anticorupție și semnalează rămânerea în funcții a unor demnitari condamnați.

Documentul arată că, în 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv. În document se menționează că, deși totuși majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că „răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri”.

Citește și: Parlamentul României este CRITICAT în noul raport MCV. Reacţia ministerelor

Criticile din raport au fost provocate de atitudinea duplicitară a liderilor politici în ceea ce privește soarta colegilor care au avut probleme cu legea. După alegerile prezidențiale de la finalul lui 2014, sub presiunea opiniei publice, parlamentarii au trimis în fața procurorilor câteva nume grele precum Ecaterina Andronescu (PSD), Șerban Mihăilescu (UNPR) sau Elena Udrea (deputat indepenent, fost PMP). Ulterior, însă, şi-au salvat din nou un coleg, pe Varujan Vosganian (PNL, ulterior ALDE), urmând un şir de voturi controversate.

Șova, iertat de două ori

Astfel, în 25 martie, senatorii s-au reunit pentru a analiza cererea procurorilor pentru arestarea preventivă a lui Dan Şova, cercetat în dosarul Turceni-Rovinari, alături de Victor Ponta. Au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 „pentru”, 67 „împotrivă” şi cinci au fost anulate. Cu toate acestea, conducerea Senatului a anunţat că solicitarea DNA nu a fost aprobată, pentru că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi „pentru”, respectiv 85, raportat la numărul total de senatori. Pe 6 mai, CCR a decis că hotărârea a fost neconstituţională, pentru că decizia trebuia luată cu voturile majorității celor prezenți. În cele din urmă, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, însă şi de data aceasta Dan Şova a fost salvat de la arestarea preventivă, cu 66 de voturi „pentru” şi 72 „împotrivă”. Pe 3 decembrie, însă, Dan Şova a apărut pentru a treia oară în plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventivă, însă într-un nou dosar. Între timp, Victor Ponta, prietenul lui Şova, pierduse şefia PSD, preluată de Liviu Dragnea. De data aceasta, senatorii au încuviinţat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi „pentru” şi „30 împotrivă”.

Ponta, salvat

De ajutorul colegilor a beneficiat și Victor Ponta, la aceea dată şi lider al principalului partid parlamentar, PSD. Pe 5 iunie, acesta a ajuns în faţa procurorilor DNA, fiind urmărit penal în dosarul „Turceni-Rovinari” pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani, în calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat însă pe Victor Ponta şi de conflict de interese, în calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot în Parlament pentru urmărirea sa penală. Cererea a fost, însă, respinsă cu 120 de voturi „pentru” şi 231 „împotrivă”. Din acest motiv, procurorii pot cerceta doar învinuirile aduse lui Ponta în calitate de avocat nu și pe cele pe care i le-au adus în calitate de premier.

Udrea, severitate urmată de indulgență

Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. În luna februarie, deputaţii au aprobat toate cele cele şase solicitări împotriva fostului ministru: trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi încă trei pentru arestare preventivă.

În octombrie însă, Elena Udrea a fost din nou pusă în faţa solicitărilor justiţiei, în al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaţii au votat împotriva arestării preventive, permiţând doar reţinerea. A fost însă un nou vot cu scandal, tranşat doar după mai multe runde de renumărarea a voturilor, după ce s-a descoperit că lipsesc 22 de perechi de bile albe şi negre. Pe parcursul anului, au mai fost salvaţi de către colegi deputatul UDMR, Laszlo Borbely, deputatul PSD Ion Ochi şi deputatul PNL Cătălin Teodorescu. În cazul altor trei parlamentari, solicitările justiţiei au fost aprobate: Darius Vâlcov (senator PSD, fost ministru) şi deputaţii PNL Ioan Oltean şi Theodor Nicolescu.

Condamnați, dar rămași în funcții

Pe de altă parte, în document se menționează că nu au fost încă norme clare prin care să se dea curs recomandării MCV de a asigura aplicarea rapidă a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul începerii acțiunii penale împotriva acestora și suspendarea parlamentarilor în cazul pronunțării unor hotărâri negative în materie de integritate sau a unor hotărâri definitive pentru acte de corupție cu privire la aceștia. „Miniștrii au rămas în funcție după ce împotriva loc începuse acțiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupție au rămas în funcție”, arată autorii raportului.

Astfel, liderul PSD, Liviu Dragnea, a rămas deputat deși a fost condamanat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În rândurile PSD, activează în continuare, în Parlament Anghel Stanciu (condamant la șase luni cu suspendare pentru conflict de interese), Mircia Muntean (patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu), Vasile Gliga (un an cu suspendare pentru abuz în serviciu), Sorin Lazăr (șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese). Din grupul PNL fac parte Tudor Chiuariu (un și jumătate de închisoare cu suspendare în dosarul „Poșta Română”), Corneliu Dobrițoiu (un an cu suspendare în dosarul „Case pentru Generali”) sau Grigore Crăciunescu (doi ani şi şase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese). Printre parlamentarii ALDE se numără Dian Popescu (cinci luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu, dare de mită şi uz de fals).

De fapt, este vorba de un cerc vicios. Legislația din România prevede că parlamentarii își pierd mandatele doar în cazul unor condamnări definitive la închisoare cu executare. O eventuală modificare, care să vizeze pierderea mandatului și în cazul condamnărilor cu suspendare depinde tot de parlamentari. În ciuda solicitărilor oficialilor europeni de a modfica legislația, senatorii și deputații nu au făcut niciun pas în acest sens.

 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Guvernanții lasă suedezii să taie nestingheriți pădurile valoroase ale României. 50 de acțiuni ale IKEA, bănuite de ilegalitate. FOTO și VIDEO

Un nou raport realizat de Agent Green și Bruno Manser Fonds (BMF) în pădurile României. Cel mai mare proprietar privat de pădure din țara...

În această săptămână aflăm finalistele Cupei României. Avancronica celor două partide

În această săptămână sunt programate cele două meciuri din semifinalele Cupei României. Pentru un loc în ultimul act al competiției Corvinul Hunedoara se va...

BEC a stabilit că alegătorii ce au domiciliul în străinătate și reședința în țară din 11 aprilie nu vor vota la alegerile locale

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat, marţi, o hotărâre care prevede că alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând...
Ultima oră
Pe aceeași temă