Comisiile de Buget-Finanțe din Parlament analizează, joi, modul în care Cabinetul Cioloș a făcut rectificarea bugetară din 2016. Fostul premier Dacian Cioloș și fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, nu vor participa la dezbatere, a anunțat, joi dimineața, președintele Comisiei de buget a Camerei Deputaților, Leonardo Badea.
„În ședința de azi prezentăm materalele colegilor și stabilim calendarul pentru săptămâna viitoare. Avem părerea dânșilor (n.r – a lui Dacian Cioloș și a Ancăi Dragu, avem celelalte date, o să facem o analiză”, a precizat Leonardo Badea, explicând că fostul premier și fostul ministru de Finanțe și-au trimis punctele de vedere în scris.
Totodată, un alt membru al Comisiei și-a exprimat nemulțumirea cu privire la absența celor doi din Parlament: „Nu mă derajnează că nu au venit, dar mă așteptam să vină”.
Potrivit News.ro, fostul premier a trimis, miercuri, către preşedinţii comisiilor de buget-finanţe din Parlament, o analiză tehnică privind rectificarea bugetară de anul trecut.
Dacian Cioloş a precizat, într-o scrisoare adresată preşedinţilor comisiilor de buget-finanţe din Parlament, Leonardo Badea şi Viorel Arcaş, că apreciază demersul comisiilor de specialitate ale Parlamentului în ceea ce priveşte verificarea exerciţiului guvernamental cu privire la execuţia bugetară din 2016, arătând că, aşa cum a convenit şi comunicat preşedintelui comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, având în vedere caracterul tehnic al analizei propuse, consideră că demersul trebuie să beneficieze de suportul tehnic al direcţiilor de specialitate din ministerele implicate în contrucţia şi rectificarea bugetului anual al României.
Totodată, Cioloş a precizat că, în speranţa că poate ajuta la o mai bună înţelegere a modului în care se fac şi se realizează proiecţiile bugetare anuale, transmite o analiză tehnică cu privire la politica bugetară din 2016, precizând că nu se va prezenta la audierile din comsii pentru că prezenţa sa ar accentua caracterul politic al unor astfel de dezbateri.
Nici fostul ministru al Finanţelor Anca Dragu nu va participa la audierile din comisii. Potrivit analizei tehnice, principiile de transparenţă au stat la baza guvernării conduse de prim-ministrul Dacian Cioloş în 2016, acestea regăsindu-se şi în procesul fiscal-bugetar. Toate documentele aferente procesului bugetar, respectiv prognoza cadrului macroeconomic, ipotezele macroeconomice care au stat la baza elaborării bugetului, proiectele bugetelor şi proiectele aferente rectificărilor bugetare, precum şi execuţiile lunare ale bugetelor de venituri şi cheltuieli au fost publice. Politica fiscal-bugetară în anul 2016 a fost transparentă, responsabilă şi echitabilă, şi a asigurat o alocare judicioasă a resurselor publice între politicile economice şi sociale, precum şi pe fiecare ordonator de credit, la nivel central şi local. Mai mult, membrii guvernului Cioloş au răspuns invitaţiilor şi interpelărilor primite din partea reprezentanţilor parlamentului în perioada perioada mandatului, se arată în documentul trimis comisiei.
De asemenea, potrivit aceleiaşi analize, politica bugetară prudentă a avut ca rezultat un deficit al bugetului general consolidat (BGC) pentru anul 2016 de 2,41% din PIB, sub ţinta de 2,8% din PIB estimată la începutul anului bugetar. Aceasta înseamnă că atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile s-au realizat conform prognozei şi au fost corelate în execuţie bugetară. O aşa-zisă „gaură” de 10 miliarde de lei ar fi trebuit să se reflecte într-un deficit mai mare cu suma respectivă, adică 1,3% din PIB, se arată în document.
Mai exact, dacă ar fi existat o „gaură” de 10 miliarde de lei, deficitul bugetar în 2016 ar fi ajuns la 4,1% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 223,7 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din PIB, reflectând pe de o parte reducerile de taxe şi impozite, iar pe de altă parte dificultăţile întâmpinate în absorbţia de fonduri externe nerambursabile, urmare a deficienţelor în pregătirea acestui proces din perioada 2014-2015. Veniturile totale însă nu includ şi subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, în sumă de 12,3 miliarde lei (în proiectul de buget pe 2017 aceste sume au fost incluse în veniturile totale). Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre şi post-aderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, reprezentând un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% faţă de anul precedent şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale.
Miercuri, președintele Comisiei de buget a Camerei Deputaților, Leonardo Badea, preciza că i-a invitat pe Dacian Cioloș, Anca Dragu și Vasile Dîncu să participe la dezbaterea de joi. Nici Vasile Dîncu nu va fi prezent la dezbatere, întrucât este plecat din țară.
Membrii Comisiilor de buget-finanțe analizează rectificările bugetare din 2016, date de Guvernul Ciolos, termenul de depunere a raportului fiind data de 15 februarie.
În 16 ianuarie, Camera Deputaților a votat pentru transmiterea unei solicitări către Curtea de Conturi, privind efectuarea unei anchete care vizează rectificările bugetare făcute de Cabinetul Cioloș.
Aspectele care urmărite în cadrul controlului Curţii de Conturi sunt: „cât au fost realizate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 31.12 2016; cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului general consolidat la momentul construcţiei bugetului pe anul 2016, cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 10 august – prima rectificare; cât au fost realizate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 30 iunie primul semestru; cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului total consolidat la 23 noiembrie – cea de-a doua rectificare; cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului total consolidat la 30 septembrie, după trei trimestre, cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului total consolidat în luna decembrie 2016, care a fost media veniturilor totale ale bugetului general consolidat pe primele 11 luni ale anului”.
În scrisoarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, mai figurează următoarele întrebări adresate Curţii de Conturi: „cu cât au fost mai mici veniturile totale ale bugetului general consolidat în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015; care sunt motivele pentru care nu au fost estimate corect veniturile totale ale bugetului general consolidat la prima şi la a doua rectificare; cât este venitul nerealizat la 31.12.2016 din sumele de la Uniunea Europeană – , exerciţiul financiar 2014 – 2029, comparativ cu sumele de la Uniunea Europeană 2014-2020 estimate la 23 noiembrie data celei de-a doua rectificări; care sunt sumele rămase necheltuite atât din bugetul propriu, cât şi din fonduri europene pe fiecare minister în parte (raportarea se va face la cheltuielile care ar fi trebuit să fie făcute conform rectificării din 23 noiembrie); care sunt investiţiile, programele care au fost bugetate, dar nu au fost realizate pe fiecare minister în parte; care sunt motivele nerealizării investiţiilor, programelor de către ministere (se va prezenta o situaţie pentru fiecare investiţie program în parte; care este suma care a rămas necheltuită la sfârşitul 2016 la capitolul cheltuieli de personal”.
