UPDATE 11.48: Cristina Iulia Tarcea este propunerea secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru funcția de președinte al instanței supreme, cu voturile tuturor celor 10 membri ai comisiei, inclusiv cu cel al Ralucăi Prună.
—–
Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea, vicepreședintă la Înalta Curte de Casație și Justiție și fost secretar de stat în mandatul Rodicăî Stănoiu, este singura candidată pentru funcția de șefă a instanței supremă. Ea susține, joi, interviul la Consiliul Superior al Magistraturii.
Iulia Cristina Tarcea este delegată să asigure, în această perioadă, interimatul funcţiei de preşedinte, după plecarea Liviei Stanciu la Curtea Constituţională. Judecătoarea şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind singura persoană care s-a înscris pentru acest post.
Descărcați proiectul de management al judecătoarei Tarcea aici.
Potrivit legii, numirile în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al instanţei supreme se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Cine este Iulia Cristina Tarcea
Tarcea are 54 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti. Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.
Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei, numită la propunerea Rodicăi Stănoiu. Din 2004, este judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală. Este vicepreşedintele ICCJ din septembrie 2013, fiind numită prin decret prezidenţial pentru un mandat de trei ani.
Conform ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Tarcea deţine un apartament în suprafaţă de 68 de metri pătraţi în Bucureşti, un autoturism Dacia Nova, 177.000 de lei în conturi bancare, a încasat, în anul fiscal 2015, salarii de 247.492 de lei reprezentând indemnizaţia de judecător, plus „drepturi salariale restante”. Acestor venituri li s-a adăugat suma de 3.134 de lei câştigată că urmare a participării în mai multe comisii de examinare din cadrul CSM.
A dat în judecată ICCJ pentru plata mai multor sporuri
Numele judecătoarei Tarcea apare, alături de mai mulţi colegi, într-un proces civil cu propria instituţie, pe portalul Tribunalului București, care are ca obiect „despăgubire”. În octombrie 2015, Tarcea a dat în judecată instanţa supremă pentru plata dobânzii la „drepturile salariale restante” încasate în anii anteriori. În iulie 2016, procesul a fost câştigat de magistraţi la Tribunal, urmând să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti pentru o soluţie definitivă, scrie agenția News.ro.
În 2009, ca urmare a unui val de procese prin care magistraţii din întreagă ţară au dat în judecată Ministerul Justiţiei pentru plata a diverse sporuri, Guvernul a dispus ca, în baza deciziilor judecătoreşti definitive, să mărească salariile judecătorilor cu sumele stabilite de instanţe dar să plătească eşalonat aceste obligaţii. Astfel, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2009, guvernul s-a angajat că: „în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; în anul 2013 se plătesc 10 procente din valoarea titlului executoriu, iar în anii 2014 şi 2015 se plăteşte câte un sfert din suma stabilită în titlul executoriu. Diferenţa de 35% se plăteşte în 2016”. Acum, magistraţii cer dobânda la aceste sume pe care le-au încasat începând cu 2012.
Pietrele de moară ale ministrului Rodica Stănoiu: Moartea procurorului Panait și colaborarea cu Securitatea
Rodica Stănoiu, care a promovat-o pe Iulia Cristina Tarcea, a fost ministru de Justiție, în cabinetul Năstase, între anii 2000 și 2004. Sinuciderea misterioasă a procurorului Cristian Panait, în timpul mandatului său, a stârnit numeroase critici la acel moment. Numele lui Stănoiu a fost legat de cel al procurorului, în contextul în care aceasta i-a fost coordonatoara tezei de doctorat a magistratului de 29 de ani. Totodată, Rodica Stănoiu a ajuns în atenția autorităților după ce, în 26 februarie 2014, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis că ea a colaborat cu Securitatea, în timpul regimului comunist, sub numele de cod „Sanda”.
Astfel, între anii 1983 și 1987, ea ar fi dat note informative Securității, acuzație pe care fostul ministru de Justiție a respins-o, precizând că dosarul de la CNSAS este unul „fabricat”, iar notele informative nu îi aparțin, ci au fost plastografiate, având drept model scrisul său din perioada de după 1990. Totodată, ea a fost cercetată că ar fi depus o declarație de avere falsificată, în 9 ianuarie 2006.
Numele ei este legat și de dosarul „Mătușa Tamara”. Astfel, în 19 mai 2011, ea a fost audiată la Înalta Curte. La acel moment, ea a declarat că fostul premier Adrian Năstase nu i-a cerut și nu i-a sugerat niciodată să numească pe cineva la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).
Moartea misterioasă a lui Cristian Panait
Procurorul Panait s-a sinucis, în anul 2002, la vârsta de 29 de ani. Deși era foarte tânăr, el fusese promovat în cadrul Biroului de Anchete Speciale al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și avea în lucru dosare importante, printre care și cel al procurorului orădean Alexandru Lele, bănuit că și-ar fi exercitat funcția „cu gravă neglijență”. La scurt timp după ce dosarul i-a fost luat, procurorul s-a sinucis, astfel că moartea sa a fost intens mediatizată, fiind pusă pe seama presiunilor politice. La acel moment, Ministerul Public a pus sinuciderea magistratului pe seama unui „complex de factori psihostresori”. În 2015, sinuciderea lui Cristian Panait a devenit subiectul filmului „De ce eu?”.
