Consiliul Concurenţei a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie, potrivit proiectului legii de modificare a Codului Silvic, informează Mediafax.
“Nu ne opunem acestei legi și nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecții referitoare la unele măsuri punctuale, care, deși introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislația europeană și pot atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Citește și: Codul Silvic va fi dezbătut, marţi, în Camera Deputaţilor
Consiliul Concurenţei și-a exprimat, încă din iunie 2014, punctul de vedere privind toate proiectele de modificare a Codului Silvic transmițând obiecțiile sale atât Guvernului (Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură), cât şi Parlamentului (Comisiei parlamentare pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara și servicii specific, Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților).
“Având în vedere că a fost trimisă spre promulgare o formă a legii ce conţine prevederi care pot încălca legislația comunitară în domeniul concurenţei, inclusiv al ajutorului de stat, conform atribuțiilor noastre, am transmis Președintelui României o informare, atragând atentia aasupra acestui aspect”, a mai declarat președintele Consiliului Concurenței.
Legislația în domeniul concurenței, similară celei de la nivelul Uniunii Europene, conține instrumente pentru depistarea și sancționarea abuzului unei companii aflate în pozitie dominantă. De altfel, Consiliul Concurenței a sancţionat compania Kronospan, activă pe piața prelucrării lemnului, cu 3,5 milioane lei pentru abuz de poziţie dominantă. Sancţiunea a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
De asemenea, în perioada următoare autoritatea de concurenţă va finaliza analiza derulată pe piata lemnului şi va face recomandări pentru îmbunătăţirea regulilor care guverneaza sectorul şi funcţionarea Romsilva.
Bogdan Chiriţoiu a declarat, luni, că atunci când statul vinde ceva ar trebui să fie organizate licitații obligatorii, astfel încât să nu piardă bani, considerând “straniu” faptul că Romsilva vinde lemn fără licitaţie sau la licitaţii cu un singur cumpărător.
Întrebat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă instituţia pe care o conduce a formulat propuneri la reexaminarea în Parlament a Codului Silvic, Bogdan Chiriţoiu a spus că a constatat o problemă de principiu, şi anume că Romsilva este şi agent economic, dar are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează un conflict între cele două obiective.
“Avem o problemă de principiu, faptul că Romsilva e şi agent economic şi are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează o anumită tensiune, un conflict între cele două obiective. E straniu cum se comercializează lemnul şi am fost surprinşi cum se poate vinde fără licitaţie. Statul cumpără, şi avem o legislaţie privind achiziţiile publice, care spune că nu se poate cumpăra fără licitaţie, dar când statul vinde ceva, nu avem o legislaţie. Logic ar fi să fie acelaşi principiu, să fie licitaţie pentru ca statul să nu piardă bani, să nu vândă prea ieftin. Ne-a surprins că se poate vinde lemnul fără licitaţie, prin contract direct, şi vedem şi licitaţii când există un singur cumpărător, ceea ce este straniu”, a spus Chiriţoiu.
Întrebat dacă ar trebui organizate licitaţii obligatorii în momentul în care Romsilva vinde lemn, Chiriţoiu a răspuns afirmativ.
“Când firma statului vinde lemn, este obligată să facă licitaţie ca să ne asigurăm că se obţine cel mai bun preţ posibil pentru proprietarul ei, statul. Sunt unele licitaţii în care se prezintă un singur participant şi asta te face să te întrebi de ce se întâmplă aşa ceva. E un lucru pe care nu îl înţelegem complet, putem să suspectăm anumite cauze şi merită să fie analizate”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Bogdan Chiriţoiu a subliniat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o analiză asupra pieţei lemnului care va fi făcută publică în perioada următoare.
Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, la finalul lunii aprilie, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.
Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în mai multe oraşe din ţară, nemulţumite de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Silvic.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în urma protestelor din ţară împotriva defrişărilor ilegale, desfăşurate sâmbătă, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, arătând că protestul de sâmbătă faţă de despăduririle abuzive este unul perfect legitim.
“Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a scris Iohannis pe Facebook.
