Proliferarea corupției, retragerea multinaționalelor sau problemele de natură economică au reţinut atenția SRI, alături de problemele legate de combaterea terorismului.
Raportul SRI pe 2014 menționează existența unui context extern și intern dificil. Printre evoluțiile relevante ale mediului de securitate sunt menționate „creșterea incisivității Rusiei în consolidarea propriei influențe în vecinătatea estică a Europei și contracararea vectorului euroatlantic în zonă, amplificând climatul regional de instabilitate și insecuritate în plan politic, economic și militar”. În plan intern, menținerea unor deficiențe sistemice pe fondul unui nivel încă ridicat al corupției a favorizat „persistența unor vulnerabilități semnificative în dinamica generală a societății și a sistemului instituțional”.
Amenințările teroriste au crescut, tendinţa fiind aceeaşi pe întreg mapamondul, în contextul ascensiunii organizației teroriste Statul Islamic. Pe acest fond, s-au înregistrat preocupări pentru găsirea unor variante „aparent legale” pentru pătrunderea pe teritoriul național. Potrivit SRI, s-a accentuat propaganda fundamentalistă, care nu a avut succes în comunitatea islamică istorică, ci doar în rândul noilor convertiți și al rezidenților proveniți din țări cu problematică teroristă activă. Nivelul de alertă a rămas la albastru-precaut, în contextul măsurilor preventive adoptate de SRI în privința unor persoane implicate în susținerea organizațiilor teroriste și a rețelelor de migrație ilegală.
Comunitățile naționale, controlate
În 2014 s-au intensificat acțiunile serviciilor străine de informații pe teritoriul național, având drept scop influențarea actului decizional, obținerea de informații de nivel strategic, lezarea intereselor de alianță și parteneriat ale României, contractarea proiectelor promovate de statul român. Interesant este că raportul menționează că serviciile străine au vizat „consolidarea controlului asupra comunităților conaționale de pe teritoriul autohton și a principalelor forme asociative ale acestora”. Fără a explicita, raportul pare să facă referire la tentativele Ungariei de a controla UDMR.
Raportul menționează și o serie de vulnerabilități pe zona economică, date care contrazic estimările optimiste ale premierului Ponta din 2014. Potrivit SRI, în 2014, ritmul de creștere economică a încetinit, comparativ cu 2013. Evoluția economiei a fost marcată de disfuncții, în contextul insuficienței resurselor financiare pe plan intern, al ritmului redus de atragere a fondurilor europene și al strategiei investitorilor străini care au ales, în numeroase situații, să retragă finanțarea acordată filialelor locale. O vulnerabilitate suplimentară a constituit-o corupția în rândurile decidenților în privința fondurilor europene.
Raportul menționează probleme și pe alte zone, cum ar fi cea legată de dezvoltarea regională (portofoliu deținut în 2014 de Liviu Dragnea). La acest capitol, raportul menționează „alocarea preferențială a resurselor bugetare și promovarea preferențială de lucrări de investiții”. Trebuie spus că raportul se referă la un moment în care alocarea resurselor bugetare se făcea prin ordin de ministru, fără caracter public.
Crima organizată şi instituţiile publice
Sunt menționate și problemele legate de nivelul veniturilor bugetare, care a fost afectat de practicile economiei subterane, la care au contribuit „deficiențele în activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală”. Disfuncțiile bugetare au fost accentuate și de proliferarea actelor de corupție care au produs „prejudicii semnificative” asupra bugetelor publice. Fenomenul s-a manifestat în toate domeniile, dar a afectat, în special, administrația publică. Activitățile ilegale ale unor decidenți locali au fost potențate de „conexiunile cu grupări interlope”. Grupări de criminalitate organizată au penetrat instituțiile publice la nivel înalt, funcționari publici sau demnitari ajungând membri sau chiar organizatori de rețele de criminalitate organizată. Raportul semnalează și „deturnări ale actului de justiție” pe fondul imixtiunii unor grupuri de interese care au stabilit relații de cointeresare cu persoane din sistemul judiciar – magistrați, polițiști, grefieri, avocați, notari, lichidatori judiciari. SRI a fost implicat în informări privind personalul judiciar implicat în soluționarea unor cauze, sau factori de decizie implicați în protecția infracțiunilor. SRI a transmis în 2014, beneficiarilor legali din plan central, 5.373 de informări, Guvernul și Administrația Prezidențială fiind principalii benficiari. SRI a trimis către DNA 1.129 de informări, către DIICOT 826, către Parchetul General 126.
Raportul de activitate al SRI arată faptul că, în anul 2014, numărul mandatelor de interceptare a crescut față de 2013 cu aproximativ 15% – ajungând la 44.759 acte de autorizare, față de 38.884. A fost vorba de 42.263 mandate de supraveghere tehnică și 2.410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului Public și DNA, iar 2.672 de mandate de securitate națională, din care 2.496 mandate pentru SRI.
