Deputații au respins, ieri, două cereri ale DNA de reținere și arestare care-l vizau pe Sebastian Ghiță (PSD), acuzat de procurori de șapte infracțiuni. În acest fel, deputatul va rămâne în libertate în condițiile în care restul inculpaților din dosar sunt în arest preventiv.
Împotriva solicitării DNA de reţinere a lui Sebastian Ghiţă au votat 167 de deputaţi, în timp ce doar 121 au votat „pentru“ iar un deputat s-a abținut. În cazul cererii de arestare preventivă, 176 de deputați au votat „împotrivă“, doar 107 „pentru“ iar unul s-a abținut. Votul a fost secret cu bile. Cererile DNA vizau un dosar în care procurorii anticorupție au formulat şapte capete de acuzare împotriva acestuia, printre care dare de mită şi trafic de influenţă.
Opțiunile parlamentarilor au venit în ciuda faptului că atât PSD, prin liderul Liviu Dragnea, cât și PNL prin copreședintele Alina Gorghiu, au anunțat că vor vota în favoarea cererilor justiției. Însă, singurii care au votat, parțial, cu bilele la vedere pentru solicitări au fost deputații liberali. În schimb, Victor Ponta (PSD) implicat în dosarul lui Ghiță și Elena Udrea (independent) au votat, cu bilele la vedere, împotriva cererii procurorilor. Deputații PSD, UNPR și ALDE au respectat caracterul secret al votului, prevăzut de regulament.
Secretul votului, arma PSD
După vot, Alina Gorghiu a afirmat că din voturile „pentru“ 105 provin de la PNL și că răspunderea pentru salvarea lui Ghiță de justiție revine coaliției din jurul PSD. Alina Gorghiu a afirmat că PSD şi-a asigurat „toate elementele pentru a putea vota în favoarea lui Sebastian Ghiţă, precizând că jurnaliştilor li s-a interzis să filmeze urnele de vot (în manieră zoom in – n.r.)“.
De fapt, aici apare încă o dovadă a statutului privilegiat pe care îl au deputații. Potrivit Regulamentului, votul este secret atunci când este vorba de persoane. Însă, dacă ar vrea, parlamentarii ar putea să își modifice propriul Regulament și să introducă un vot deschis. Chiar și cu actualul regulament, secretizarea votului poate fi asigurată prin instalarea de cabine de vot. Însă, social-democrații nu doresc acest lucru dintr-un motiv simplu. Dincolo de declarațiile oficiale gen „votul este secret, nu-l putem controla“ – așa cum a afirmat Dragnea în cazul Mădălin Voicu – liderii politici au mecanisme neoficiale prin care controlează votul atunci când au interesul. De exemplu, instalează un om în fața sălii, aproape de locul unde se votează, iar parlamentarii îi arată acestuia, discret, bilele.
De adăugat un „detaliu“ semnificativ. Deputatul Sebastian Ghiţă a vrut să intre în sala de şedinţe a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, unde se numărau voturile exprimate pentru solicitarea DNA în cazul său de reţinere și a părut nedumerit când i s-a explicat că nu poate face acest lucru.
Argumentele deputatului
Înainte de vot, Sebastia Ghiță a luat cuvântul în plen și a încercat să obțină sprijinul parlamentarilor din toate partidele, vorbind de dosarele care ar amenința cariera politică a liderilor tuturor formațiunilor.„Președintele Klaus Iohannis e în pragul demisiei din cauza unui dosar penal pe care îl are soția sa. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e amenințat pe surse cu dosare penale. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, are două dosare penale. Foști prim-miniștri ai României au fost fie arestați, fie trimiși în judecată, fie au dosare în lucru. Șefi de servicii de informații au dosare. Șefii tuturor partidelor politice din România sunt în instanță sau au dosare, inclusiv Alina Gorghiu și Vasile Blaga“, a sunat avertismentul lui Ghiță.
De fapt, deputatul a amestecat lucrurile: a citat fie dosare cunoscute ale unor lideri politici aflate în diverse stadii (vezi cazurile foștilor premieri Adrian Năstase sau Victor Ponta) cu informații neoficiale pe care nu a explicat de unde le-a obținut. Potrivit lui Ghiță, liderilor menționați le este frică să vorbească. Ghiță, însă, a avertizat că lucrurile nu se opresc la clasa politică. „Șefii instituțiilor de presă au dosare. Mii de oameni de afaceri și medici au dosare“, a afirmat el, într-un mesaj de sensibilizare a opiniei publice. El a acuzat autoritățile că folosesc arestarea ca „instrument modern de tortură“ punând la punct o „mașinărie a fricii“. În ceea ce privește propriul dosar, deputatul a susținut că procurorii s-ar baza doar pe denunțuri, nu au alte dovezi sau interceptări.
Ghiță a reluat o parte din afirmațiile făcute cu o zi înainte la Comisia juridică a Camerei Deputaților, unde susținuse că procurorul Liviu Tudose (arestat în același dosar) s-a întâlnit cu Victor Ponta, dar nu s-ar fi discutat oferirea de funcții, ci Tudose i-ar fi înmânat o invitație la un concert al fiicei sale. Afirmațiile sunt contrazise de declarație lui Tudose de la dosar, acesta susținând că fostul premier i-ar fi oferit un post la DLAF sau la ONPCSP. De asemenea, deputatul a reclamat apariția dosarului său pe blogul unei jurnaliste, deși procurorii aveau datoria să protejeze un document cu caracter secret. „Aceste date s-au scurs de la procurorul care instrumenta dosarul“, a acuzat deputatul.
Deputatul a susținut că obiectivul procurorilor ar fi să îl forțeze să îl denunțe pe fostul premier Victor Ponta. „Mi se sugerează de un an de zile să îl denunţ pe Ponta. De ce vor capul lui Ponta? Pentru că şi-a făcut datoria, (…) pentru că are o notorietate mai mare decât mai marii zilei?“, a declarat Ghiţă, afirmând că nu are ce să denunţe cu privire la activitatea fostului premier. Ghiţă a susținut că are aceste informaţii nu pentru că a mituit pe cineva, ci a aflat de pe un site de știri că şi Dacianei Ponta i se încearcă fabricarea unui dosar. Ghiță este cunoscut ca un apropiat al fostului premier.
„Sunt peste patru milioane de cetățeni implicați, într-un fel sau altul în dosare. Nu putem să construim o țară ca o închisoare“, a încheiat Ghiță, fiind aplaudat de unii dintre colegi.
Deputații au găsit, ieri, o pastilă de Nurofen în urnele în care parlamentarii au votat solicitarea DNA de arestare preventivă a lui Sebastian Ghiță.
DOSAR
Acuzațiile DNA
Două infracţiuni de dare de mită;
Două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;
Şantaj;
Cumpărare de influenţă;
Conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
