Victor Ponta invocă schimbarea legislației electorale pentru a justifica refuzul de a organiza alegeri parțiale. Modificarea s-a produs, însă, după trei decizii ale instanțelor, potrivit cărora Guvernul a încălcat legislația în vigoare la momentul respectiv.
La ora actuală, în Parlament sunt vacante 14 colegii de deputați și trei de senatori. De asemenea, au rămas fără titularii aleși în 2012 48 de primării și cinci consilii județene. În total, în jur de două milioane de români au rămas fără reprezentare în Parlament sau în plan local. Cu toate acestea, Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri parțiale, în ciuda prevederilor legale și a unor decizii ale instanțelor. Dacă bătălia pentru alegerile parțiale parlamentare este în desfășurare, cea pentru alegerile locale parțiale s-a încheiat în favoarea Guvernului, după depășirea termenelor legale în care putea fi convocat scrutinul.
Refuzul aplicării legii vine în contextul prăbușirii PSD în sondaje – o recentă cercetare INSCOP cota PNL cu 44,5%, iar PSD cu doar 37,1%. Explicația oficială a premierului este însă alta, Ponta acuzându-i de „minciună” pe liberali, care s-au adresat instanțelor, reclamând refuzul Guvernului. Ponta a susținut că noile legi electorale votate şi de PNL stabilesc că nu se mai fac alegeri parţiale. Însă noua lege electorală a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 20 iulie. Până atunci, în România a fost în vigoare o lege potrivit căreia alegerile parțiale trebuiau organizate în termen de 90 de zile de la vacantarea unui post.
Trei instanțe au respins ocolirea legii
Guvernul a ignorat, însă, aceste prevederi, profitând de faptul că legea nu prevedea pedepse pentru încălcarea prevederilor sale. Un proiect de hotărâre privind organizarea alegerilor parțiale s-a aflat pe ordinea de zi a Guvernului în luna februarie a acestui an, dar a fost scos de pe agenda Executivului. Solicitarea de retragere a aparținut Ministerului Administrației și Internelor, care a invocat faptul că nu are bugetate cele 10,7 milioane de lei necesare alegerilor.
Pe baza legislației în vigoare la momentul respectiv, PNL a sesizat instanțele în legătură cu refuzul Guvernului de a aplica legea. În total, trei instanţe din România, una din Cluj, în aprilie, și două din București, în mai, au decis că Guvernul a încălcat legea refuzând să fixeze o dată pentru alegerile parţiale în termenul legal de 90 de zile de la vacantarea funcţiilor respective. Dacă decizia de la Cluj se referea la blocarea alegerilor pentru șefia județului, cele două decizii din București erau de ordin general, vizând, separat, alegerile locale și parlamentare.
Toate cele trei instanțe au respins argumentul Guvernului Ponta privind lipsa fondurilor. „Guvernul României avea obligaţia de a stabili data organizării alegerilor, iar această obligaţie izvora din lege, neputându-se opune argumente de oportunitate aşa cum se arată prin întâmpinare, respectiv aprobarea bugetului pentru desfăşurarea alegerilor parţiale”, se afirmă în motivarea Curții de Apel București, apărută recent în spațiul public.
Localele, blocate
Guvernul a făcut recurs la toate aceste decizii și, în acest fel, a ieșit din calendarul organizării alegerilor parțiale locale. Potrivit legii, acestea nu pot fi organizate cu mai puțin de un an înainte de expirarea mandatelor aleșilor locali în funcție. Cum mandatele vor expira pe 7 iunie 2016, parțialele pe plan local se puteau organiza, cel mai târziu, pe 7 iunie 2015. Pentru a le organiza, Guvernul trebuia să emită o hotărâre care să intre în vigoare cu cel puțin 30 de zile înainte de data scrutinului, adică pe 7 mai 2015, ceea ce nu s-a întâmplat.
În privința alegerilor parlamentare, Curtea de Apel București a decis pe 16 mai să oblige Guvernul României să emită un act administrativ prin care să fixeze o dată pentru organizarea de alegeri parţiale, pentru mandatele de parlamentar rămase vacante. Decizia nu este definitivă, fiind atacată de Guvernul României. Prefigurând un posibil verdict final defavorabil Guvernului, Ponta susține acum că nu poate convoca alegeri parțiale în urma schimbării legislației electorale, care, însă, nu se poate aplica retroactiv.
