Programul Guvernului Cioloş cuprinde, printre altele, modificări radicale ale legislației electorale, dar și ale celei privind lupta anticorupție. În plan economic, noul executiv va păstra majorările de salarii votate de Parlament, cu condiția ca deficitul bugetar să nu depășească 3%. Pentru toate aceste măsuri este, însă, nevoie de sprijinul Legislativului.
Premierul desemnat Dacian Cioloș a trimis Parlamentului programul său de guvernare, care are 13 pagini și este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri. Instalat pentru un an de zile, guvernul nu poate și nu își va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească, însă ”își asumă un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact și relevanță sistemică”, se arată în document.
Printre măsurile noului guvern, figurează amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi. Modificarea legislației electorale este, însă, puțin probabilă fără un sprijin parlamentar consistent – cel mai mare partid parlamentar, PSD a propus forma actuală a legii.
În acelaşi timp, programul trimis la Parlament prevedea şi un proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale. Acest proiect ar presupune însă revizuirea Constituţiei, care prevede mandate de patru ani, pentru care ar fi necesare două treimi din voturile parlamentarilor. De altfel, după ce a discutat cu grupurile parlamentare, Dacian Cioloş a făcut un pas înapoi afirmând că propunerea de comasare a alegerilor va fi scoasă din programul de guvernare.
Legi noi privind imunitatea și achizțiile
Planul de măsuri al guvernului Cioloş mai prevede facilitarea implicării grupurilor din societatea civilă în formularea de iniţiative legislative, principalul obiectiv fiind acela de a armoniza numărul minim de semnături pentru o propunere legislativă prin iniţiativa cetăţenească, cu numărul de alegători pentru un post de parlamentar. Profesionalizarea administraţiei publice prin recrutare şi evaluare pe baza de competenţe, crearea unei şcoli superioare de administraţie publică şi susţinerea evoluţiei în carieră publică în baza unor programe de dezvoltare profesională, sunt măsuri prevăzute, de asemenea, în programul de guvernare. Totodată, în programul de guvernare este prevăzută ”susținerea fără rezerve a independenței justiției și a continuării luptei împotriva corupției”. Printre priorități se numără „întărirea legislației privind consolidarea integrității în instituțiile publice prin revizuirea sistemului de imunități”.
Un alt obiectiv este îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, în sensul simplificării acesteia și impunerea unei transparențe totale în acordarea contractelor publice în administrația centrală și locală. Astfel de măsuri pot fi promovate direct de executiv, prin ordonanțe de urgență sau ar putea fi introduse în proiecte de legi trimise Parlamentului.
Condiții pentru majorări salariale
În plan economic, noul guvern va păstra toate măsurile Codului Fiscal şi pe cele aprobate ulterior, precum şi creşterile salariale, pentru a menţine stabilitatea şi predictibilitatea mediului fiscal, iar bugetul pe 2016 va prevede un deficit bugetar sub 3% din PIB, a afirmat ministrul desemnat al Finanţelor,Anca Dragu Paliu. Cu alte cuvinte, majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, votată recent de Parlament, va fi aplicată în măsura în care deficitul bugetar nu va depăși 3%. Și aici, însă, nu este clar care ar fi ieșirea din impas, dacă nu se găsesc fondurile necesare: guvernul nu poate refuza aplicarea unei legi votate de Parlament.
În privința agendei de politică externă, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost şi rămâne reperul central al politici externe a României, mai prevede programul de guvernare. În ceea ce priveşte relaţiile cu Federaţia Rusă, ministrul propus Lazăr Comănescu a precizat, la audierile din comisii, că poziţia României trebuie să fie “pragmatică” şi în linie cu deciziile UE şi NATO. Mai mult, Comănescu a vorbit şi despre respectarea acordului de la Minsk, privind pacea în Ucraina, de care depind relaţiile cu Moscova. „Fără respectarea acestuia, dialogul cu partenerii ruşi nu poate să revină la ceea ce se numeşte business as usual”, a spus ministrul propus.
Avizați fără probleme
Miniştrii tehnocrați propuşi de către Dacian Cioloş au fost audiați ieri în comisiile din Parlament. În majoritatea cazurilor audierile au fost lipsite de emoții, după ce PSD, PNL, UNPR și UDMR au anunțat că sprijină noul Executiv. Doar ALDE a anunțat că nu votează Cabinetul Cioloş iar toţi secretarii de stat ai formaţiunii îşi vor da demisia. În aceste condiții, Costin Borc (Economie, vicepremier), Mihnea Motoc (Apărare), Petre Tobă (Interne),Anca Dragoș Paliu (Finanțe), Achim Irimescu (Agricultură), Victor Vlad Grigorescu (Energie) au primit aviz favorabil cu unanimitate de voturi. Cu o majoritate largă au fost avizați și Lazăr Comănescu (Externe), Dan Stoenescu (Diaspora). La ora închiderii ediției, audierile erau în desfășurare.
Votul în plen este programat pentru astăzi. Pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi. Partidele care sprijină învestirea au 479 de voturi.
Ministru nou la sănătate
Noua propunere a premierului desemnat, Dacian Cioloș, pentru postul de ministru al Sănătății este Patriciu Achimaș-Cadariu, șeful Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, după ce Andrei Baciu, 29 de ani, propus inițial pentru acest portofoliu, a fost retras. Pe Facebook au început să circule fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intimă, ca model. Dacian Cioloş a explicat, ieri, că l-a retras pe Baciu pentru că a aflat că este rezident abia după ce l-a propus ministru al Sănătăţii.
