Cum poate fi „reparată” legislația privind interceptările

de Romulus Georgescu , 10 martie 2016 - stire actualizata la ora 21:07, 10 martie 2016
Cum poate fi „reparată” legislația privind interceptările

Decizia Curții Constituționale a României, potrivit căreia interceptările realizate de SRI pe baza Codului de procedură penală sunt neconstituționale, a generat interpretări legate de încheirea etapei în care serviciul secret poate conlucra cu DNA. Totuși, lucururile sunt mai complicate din punct de vedere juridic, iar excluderea serviciului secret din ecuație nu este o certitudine. 

„Repararea” articolelor declarate neconstituționale este, potrivit Constituției, o atribuție care revine Parlamentului sau Guvernului. „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei”,  prevede legea fundamentală. Ministrul Justiției, Raluca Prună, a evocat posibilitatea unei ordonanțe de urgență pe acest subiect, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri,  că Parlamentul va găsi soluţii pentru ca activitatea Parchetelor şi a DNA să fie în acord cu legea. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a convocat pentru astăzi Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), tocmai pentru a discuta despre impactul deciziei CCR.

Ce a decis, de fapt, Curtea

Indiferent de modalitatea folosită, aceasta va trebui să respecte cadrul oferit de Curtea Constituțională. O posibilă soluție transpare chiar din motivarea CCR. Concret, judecătorii constituționali au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, nu respectă legea fundamentală. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

Motivarea Curții conține, însă, și o paralelă interesantă între vechiul Cod de procedură penală și cel actual. Astfel, magistrații CCR atrag atenția că vechiul cod conține articole care „prevedeau că procurorul procedează personal la interceptări şi înregistrări sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală”. „Astfel, organele care puteau lua parte la activitatea de supraveghere erau doar procurorul şi organele de cercetare penală”, menționează judecătorii.

Trimiterea la vechiul Cod de procedură penală nu este întâmplătoare, pentru că permitea efectuarea de interceptări și a fost declarat constituțional prin două decizii ale CCR (410/2008 și 962/2009). Pe scurt, magistrații sugerază și o posibilă soluție: revenirea la prevederile vechiului Cod de procedură penală, care au fost contestate de două ori la CCR, contestații respinse în ambele cazuri.

Cum s-a modificat legea

Potrivit vechiul Cod de procedură penal, „Procurorul procedează personal la interceptarile şi înregistrarile prevăzute în art. 91.1 sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptari şi înregistrari sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate, încălcarea acestei obligaţii fiind pedepsită potrivit Codului penal”. Acest articol a fost în vigoare până în februarie 2014 și a pemis efectuarea de interceptări, reprezentanții SRI fiind încadrați, în practică,  la categoria personal tehnic, subordonați procurorului. Interceptările erau făcute de SRI, pe baza unei hotărâri a CSAT, din martie 2008, cu caracter secret. În 2009, Guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier și Cătălin Predoiu ministru al Justiției, a redactat un nou Cod de procedură penală. În noua formă, regimul realizării interceptărilor a fost modificat, introducându-se trei alineate „(1). Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală  ori lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului. (2) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu organele de urmărire penală, cu autorităţile prevăzute la alin. (1), în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. (3) Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de supraveghere au obligaţia să păstreze secretul operaţiunii efectuate, sub sancţiunea legii penale”. Noul Cod de procedură penală a fost votat de Parlament în 2010 și a intrat în vigoare la 1 februarie 2014.

Acum, judecătorii constituționali susțin că „aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală”. Pentru a întări acest paragraf, magistrații CCR menționează că, în afară de SRI, există o multitudine de „organe specializate” -  Garda Naţională de Mediu, Gărzile Forestiere, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Consiliul Concurenţei sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, niciuna dintre acestea neavând atribuţii de cercetare penală.

Curtea reţine că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind „lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate”, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Invitație pentru Parlament

Atrage atenția și paragraful potrivit căruia CCR „apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”. Prin acest paragraf, magistrații sugerează că decizia privind cine efectuează interceptările trebuie luată de Parlament și nu de CSAT, cum s-a întâmplat până acum.  Ar putea, însă, Parlamentul să decidă ca SRI să se ocupe de interceptări, jucând un rol strict tehnic? Motivarea nu este 100% clară.

În concluzie, nicăieri în motivare nu se spune explicit că SRI nu mai are voie să mai facă interceptări în procesele penale, ci doar că SRI nu poate efectua acte echivalente cu cele de cercetare penală.  Sigur, există și varianta deja anunțată în spațiul public ca organele de urmărire penală - DNA, DIICOT sau IGPR să realizeze, separat, aceste activități. CCR cere însă o lege votată de Parlament cu caracter public și nu o normă a CSAT cu caracter secret. O posibilă soluție ar fi revenirea la vechiul Cod de procedură penală, declarat de două ori constituțional. O altă posibilă soluție ar fi ca legiutorul să adauge SRI pe lista instituțiilor care sunt obligate să colaboreze cu organele de urmărire penală, listă care în prezent conține doar furnizorii de rețele de comunicații.O altă psoibilă soluție ar fi înființarea unei autorități civile care să se ocupe de intecrceptări sau a unei structuri unice, specializate, la nivelul Parchetului General. 

Comentarii

  • Adio arme

    10 martie 2016 21:04

    Fiind vorba despre un atac mafiot la siguranta nationala trebuia decretata legea martiala.

    raspunde comentariului
  • Observator

    10 martie 2016 20:04

    O interceptare presupune pe langa autorizatie de la judecator, care s-a avut in toate cazurile 2 lucruriaDotare tehnica. Aici solutia pentru dosarele trecute si cele in curs se poate face prin factura sau orice fel de alt act intre SRI si DNA in care sa se arate ca POSESIA aparaturii a fost la DNA.bCadre specializate. Pentru asta lucratorul SRI poate face un contract special de prestari servicii. In felul acesta autoritatea DNA se axercita direct si un prin intermediari.Solutia e valabila si pe termen scurt. Oricum o modificare constitutionala se cere. Aceea de a limita autoriatea CCR la acte care au devenit publice nu mai mult de un an inainte de prima sesizare. Nu se poate ca toata tara se se ghideze dupa o lege si dupa 10 ani sa constate CCR ca e neconstitutionala, ca si cum ei ar fi trait pe luna si un in tara asta si era de datoria lor de cetateni si profesionisti sa conosca Codul Penal. Pricum rusine CCR in primul rand ca au dormit pe ei.

    raspunde comentariului
  • Gen.Magureanul

    10 martie 2016 18:43

    REPARATIA se face numai prin IMPUSCAREA acestor bande de paraziti care de cand lumea numai trag cu palnia si toarna in folosul puterii si NIMIC PENTRU POPOR !Trebuie constituit un tribunal adevarat al poporului condus numai de cei cinstiti si care sa inceapa VANATOAREA de banditi de la putere si purificarea tarii.

    raspunde comentariului
  • pai da,

    10 martie 2016 18:41

    un prost da cu piatra in balta si zece intelepti se chinuie sa o scoata, proverb romanesc. Sau, Coana Zoitica sa traiasca....!

    raspunde comentariului
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook