Puțin peste 1000 de români din străinătate din totalul de aproximativ 500.000 au solicitat să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare de anul acesta, în timp ce autoritățile române au primit 334 solicitări de înființare a unor secții de votare, a declarat, ieri, vicepreședintele Autorității Elelctorale Permanente (AEP), Marian Muhuleț.
Chiar dacă autoritățile vorbesc, acum, de o „discriminare pozitivă”, în favoarea diasporei, cifra redusă este explicată de forma finală a legii privind votul prin corespondență. Parlamentarii au eliminat articolul care permitea înscrierea online pentru votul prin corespondență, obligându-i pe români să se prezinte la ambasade sau să trimită documentele prin poștă. Înscrierea în Registrul Electoral, pentru a putea vota prin corespondență, a început pe 1 aprilie și se va încheia cu 48 de ore după începerea perioadei electorale, cel mai probabil la finalul lunii august.
„Pot să vă spun că, până în acest moment, avem 1.007 de solicitări de vot prin corespondenţă şi 334 de solicitări de înfiinţare de secţii de votare şi aceste 334 nu înseamnă că înfiinţăm trei secţii de votare, ci sunt 334 de solicitări de pe tot mapamondul. Practic nu suntem în faţa faptului de a înfiinţa vreo secţie de votare la solicitare, în momentul de faţă”, a explicat Marian Muhuleț. Potrivit prevederilor legale, secţiile de votare în special pot fi înfiinţate la solicitarea cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, la cererea a minim 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, prin înscrierea în registrul electoral. Însă,
Muhuleţ a precizat că, oficial, potrivit datelor deţinute sunt aproximativ 500.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate.
Explicațiile autorităților
La rândul său, ministrul delegat al românilor de pretutindeni, Dan Stoenescu, a făcut și el un apel la românii din străinătate pentru a se înscrie în registrul electoral pentru a vota la alegerile parlamentare. El a prezentat și un termen până la care românii din Diaspora pot depune aceste solicitări, respectiv sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie.
Potrivit autorităților, Departamentul pentru românii de pretutindeni a organizat numeroase întâlniri de informare cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din Austria, Spania, Germania, Italia, Grecia, Marea Britanie, Belgia, Olanda şi Malta. De asemenea, sunt folosite şi alte mijloace de informare, inclusiv în social media.
„Un număr foarte mic, în condiţiile în care în străinătate se află circa 3 milioane de români. În acest context, există riscul ca la alegerile parlamentare din acest an să asistăm din nou la cozi nesfârşite de la primele ore ale dimineţii, ceea ce va duce din nou la situaţii neplăcute în care mulţi români nu vor reuşi să îşi exercite votul“, a comentat Ovidiu Raeţchi, deputat PNL de diaspora.
La alegerile parlamentare din această toamnă, deşi au existat discuţii privind creşterea numărului de parlamentari care să reprezinte Diaspora, lege votată de Parlament a păstrat numărul actual de doar 6 parlamentari-4 deputaţi şi 2 senatori.
