15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSportMODEL. PSD se pregătește să modifice legislația românească pentru a întări controlul...

MODEL. PSD se pregătește să modifice legislația românească pentru a întări controlul civil asupra serviciilor de informații. Cum sunt controlate cele 16 servicii secrete din Statele Unite ale Americii | ANALIZĂ

La propunerea PSD, Parlamentul se pregăteşte să modifice legislaţia românească pentru a întări controlul civil asupra serviciilor de informaţii. O problemă delicată, pentru care nu există un model clar de urmat. Cel american este, însă, recomandabil.

SUA pot fi luate drept reper, fiind ţara în care structurile de informaţii sunt atent supravegheate. Uneori, în mod eficient. O analiză exhaustivă, realizată de John F. Kennedy School of Government, din cadrul Universității Harvard, și Centrul Belfer pentru Știință și Afaceri Internaționale, publicată în 2009, prezintă modul în care se exercită controlul civil asupra serviciilor secrete din SUA.


Citește și:  Cum pot fi controlate eficient serviciile secrete. PSD va modifica legile securității naționale, care datează de la începutul anilor ’90 | ANALIZĂ
Adrian Țuțuianu (PSD), președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, a anunțat că acest for se va implica direct în elaborarea noilor legi. Potrivit lui Țuțuianu, este vorba de patru noi acte normative: Legea securităţii naţionale a României, Legea de organizare şi funcţionare a SRI, Legea privind statutul ofiţerului de informaţii, Legea privind prevenirea și combaterea terorismului… citește mai departe aici … ​


În SUA îşi desfăşoară activitatea nu mai puţin de 16 servicii secrete. Cele mai cunoscute dintre ele sunt Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), serviciul de informaţii externe, şi Biroul Federal de Investigaţii (FBI), aflat în subordinea Ministerului Justiţiei, care este, deopotrivă, agenţie de combatere a criminalităţii şi serviciu de contraspionaj.

Majoritatea serviciilor secrete din SUA sunt  în subor-dinea Departamentelor,  echivalentele ministerelor românești. Fiind republică prezidențială, Președintele este și Prim-ministru și, implicit, șeful Departamentelor.

Departamentul Apărării (DoD), de pildă, are în subordine Agenţia de Informaţii a Apărării (DIA), specializată în strângerea de informații cu caracter militar, dar și  Agenţia Naţională de Securitate (NSA), care se ocupă cu interceptarea comunicaţiilor, semnalelor electronice şi protecţia sistemelor de comunicaţii. Tot de DoD ține și Agenţia Naţională de Informaţii Geospaţiale (NGA), care gestionează datele provenite de la sateliţii militari.

Mai mult decât atât, fiecare ramură a Armatei are câte un serviciu de informaţii, nișat pe domeniu. Este vorba de  Forţele Terestre (Army), Forţele Navale (Navy), Forţele Aeriene (Air Force), Marines și Paza de Coastă. 

Departamentul de Stat (Ministerul de Externe) are şi el în structură un serviciu secret, denumit Biroul de Informaţii şi Cercetare. La fel Departamentul Trezoreriei (Ministerul de Finanțe) și Departamentul pentru Energie (Ministerul Energiei), unde funcționează  Oficiul pentru Terorism și Informații Financiare,  respectiv Oficiul pentru Informații și Contrainformații. Structura de informații a Departamentului pentru Energie supraveghează activitățile nucleare ale SUA, dar și cele ostile lor.

În afară de FBI, în subordinea Ministerului Justiţiei se mai află şi Agenţia Antidrog (DEA), specializată în strângerea de informaţii despre acest tip de infracţionalitate. În cadrul Agenției pentru Securitate Internă (Homeland Security) funcționează Oficiul pentru Informații și Analiză.

Toate aceste servicii secrete sunt reunite sub cupola Comunității de Informaţii, care trebuie să le coordoneze și care este condusă de Directorul Informaţiilor Naţionale. Acesta este principalul sfătuitor al Preşedintelui în chestiuni de ”intelligence”, așa cum este numită activitatea de informații.

Cum este controlată Comunitatea de Informații

Congresul, ca reprezentant al Puterii Legislative, este instituţia care exercită principalul control asupra Comunităţii de Informaţii: monitorizează activitatea serviciilor secrete, alocă fonduri şi autorizează cheltuirea lor.

Există comisii de control atât în Camera Reprezentanţilor, denumită prescurtat HPSCI, cât și în Senat, SSCI. Ele  au fost înfiinţate la sfârșitul anilor 1970, după Scandalul Watergate, când președintele american Richard Nixon a fost acuzat că a ordonat spionarea adversarilor politici. Atunci, serviciile secrete au fost investigate de Comisiile Church şi Pike, care au găsit dovezi privind spionarea unor cetățeni americani, privind interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice ilegale și privind anumite tentative de muşamalizare.

Comisia de control din Camera Reprezentanţilor numără 22 de membri. Cea din Senat are doar 15 membri. De regulă, partidul majoritar are opt membri în comisie, indiferent de numărul de locuri deținute în Senat. În ambele Comisii există membri cu dublă specializare, care sunt  membri și în Comisiile pentru Buget, Apărare, Justiţie şi Afaceri Externe.

Cele două Comisii au competențe diferite. Cea din Cameră controlează cele două Programe care compun Bugetul de Informaţii: Programul Naţional pentru Informaţii (PNI) și Programul de Informații Militare (PMI). Comisia Senatului supraveghează agenţiile de informații finanţate prin PNI, care le exclud pe cele militare.

Agențiile de informații militare sunt controlate de Comisiile pentru apărare ale Senatului şi Camerei Reprezentanţilor.   

Pârghiile de control ale Puterii Executive

De multe ori, atribuţiile de control ale Congresului, adică ale Puterii Legislative, se suprapun cu cele ale Puterii Executive. Având în vedere competiția naturală care există între Legislativ și Executiv, această suprapunere creează tensiuni. De aceea, în domeniul supravegherii serviciilor secrete întâlnim cea mai dificilă separaţie a puterilor în stat.

Președintele SUA  (Puterea Executivă) este cel care stabilește agenda de securitate națională și de afaceri externe. Casa Albă poate limita influența Congresului în domeniul informaţiilor şi securităţii naţionale, în special prin accesul la informație.

Președintele are puterea de a controla clasificarea informațiilor și chiar de a nu permite accesul unor membri ai Congresului. De aceea, Puterea Executivă  poate controla în mod direct accesul Puterii Legislative la informaţii şi, implicit, de a influența capacitatea acesteia de a lua decizii.

Cu toate că membrii Comisiilor de control au certificate de acces la informații clasificate, de nivel înalt, uneori sunt informați parțial în legătură cu operațiuni specifice.

Cu toate că Legea securității naționale, adoptată în 1947, prevede explicit că Congresul trebuie să fie „pe deplin informat” despre aceste operațiuni, mai mulți președinți ai SUA au interpretat ca o obligație de a notifica doar ”Grupul celor opt”, nu pe toți membrii Comisiilor de control al serviciilor secrete. Din ”Grupul celor opt” fac parte liderul majorității și cel al minorității, din Senat și Cameră, precum și șefii Comisiilor de control (președinte și vicepreședinte).

Președintele are puterea de a respinge orice lege adoptată de Congres. Dreptul de veto al șefului statului este un instrument foarte eficient pentru a controla influența Congresului asupra activităților de intelligence. 

Șefii comunității de informații sunt numiți direct de către Președinte și pot fi demiși de către acesta. Unele poziții, cum ar fi cea de Director al Informațiilor Naționale sau de Director al CIA, necesită -avizul Senatului. Alte funcții, nu. Prin urmare, președintele are dreptul să numească oameni apropiați în poziții- cheie în cadrul Comunității de Informații.

Pârghiile de control ale Puterii Legislative

Deși Constituția SUA acordă Puterii Executive prioritate în gestionarea problemelor de securitate națională și activității serviciilor secrete, articolul I învestește Congresul cu un rol important de supraveghere.

Controlul asupra Comunității de Informații este o sarcină complexă, care necesită o înțelegere mai sofisticată a domeniului. Din cauza lipsei de acces la anumite informații clasificate sau din cauza complexității tehnice a acestora, membrii Congresului au eșuat uneori în modificarea legislației securității naționale, care rămâne atributul Puterii Executive, adică a Președintelui.  Congresul s-a axat pe o altă pârghie eficientă de control: autorizarea de programe în domeniul informațiilor, la pachet cu aprobarea finanțării lor. Așadar, Congresul stabilește prioritățile în domeniul informațiilor, finanțând anumite programe și ignorându-le pe altele.

Government Accountability Office (GAO) este o agenție de audit și evaluare, ne-partizană, care asigură Congresului capacitatea de supraveghere financiară.  Totuși, clasificarea informațiilor de către Casa Albă limitează puterea GAO de a investiga chestiuni din domeniul serviciilor secrete.

Faptul că Directorul Informațiilor Naționale și Directorul CIA, nominalizați de Președinte, au nevoie de confirmarea Senatului pentru a ocupa funcțiile obligă Casa Albă să selecteze cu atenție persoanele desemnate și reprezintă o pârghie de control pentru Senat.

În ultimii ani, Senatul a blocat numirile până ce Casa Albă a fost de acord să-i furnizeze informații suplimentare, esențiale pentru activitatea de control a Comunității de Informații.

Audierile din Congres. Congresul invită și, în unele cazuri, obligă oficiali de rang înalt ai Puterii Executive să apară  în fața acestui for pentru audieri, în cadrul cărora li se pun întrebări menite să asigure o activitate transparentă și eficientă a Comunității de Informații. Eficiența acestui instrument de control depinde, după cum spuneam, în  mare parte de înțelegerea de către Congres a activităților Comunității de Informații.

Congresul SUA a înființat, în multe rânduri, comisii de anchetă cu scopul de a stabili, după un eșec major sau după devoalarea unor abuzuri ale serviciilor secrete,  ce anume a mers prost sau ce poate fi corectat.

Ratificarea de tratate este o putere constituțională a Senatului. Cu toate că un număr restrâns de tratate se referă la chestiuni legate de serviciile secrete, senatorii pot utiliza procesul de ratificare pentru a influența anumite politici de securitate.

 

 

 

 

 

Silviu Sergiu
Silviu Sergiuhttp://silviu-sergiu
Studii: Licentiat al Facultății de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării (secția Jurnalism) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (promoția 2001); Master în ”Comunicare și relații publice” (specializarea ”Marketing politic”) din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (promoția 2004); Masterand in ”Managementul instituțiilor de presă”, in cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Experiență profesională: Curierul național - redactor economic (aprilie 1998- octombrie 1998); Jurnalul național - redactor politic (1998- 2005); Evenimentul zilei - redactor politic (2005-2006), șef secție ”Politică internă” (2006-2008), editor coordonator (2008-2003), redactor șef-adjunct (2013- 2016); Senior editor "Romania libera" în prezent.
Cele mai citite

Atentat Moscova: bilanțul atacului a ajuns la 143 de morți

Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul...

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...
Ultima oră
Pe aceeași temă