3.7 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăSportCum va funcționa brigada NATO din România

Cum va funcționa brigada NATO din România

Brigada multinațională decisă la summitul NATO de la Varșovia va fi constituită în martie-aprilie 2017, potrivit planurilor României, cel puțin șase aliați arătându-se interesați de participare. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). 

CSAT a analizat, ieri,  măsurile și acțiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varșovia. Autoritățile de la București au trecut la pregătirea terenului pentru instalarea brigăzii multinaționale pe teritoriul României. „Noi suntem statul gazdă pentru brigada multinațională și trebuie să ne pregătim pentru a primi militarii din alte țări”, a explicat președintele Klaus Iohannis, la finalul reuniunii. România a început, deja, negocieri cu statele aliate. „În această chestiune, pot să vă spun că avem deja răspunsuri favorabile, fără să se fi concretizat decât la unele, în ceea ce privește participarea la brigada multinațională de la cel puțin șase aliați. Doi dintre ei au declarat deja foarte clar cum participă, este vorba despre Polonia, care a spus că trimite o companie, și despre Bulgaria, care a spus că trimite în jur de 400 de militari în această brigadă”, a sintetizat șeful statului.

Brigada, înființată la primăvară

CSAT a decis instituirea unui grup de lucru sub conducerea consilierului pentru securitate națională care va avea pe agendă clarificari legislative, elaborarea unui calendar al activităților, a unei agende de lucru. Ținta principală este constituirea brigăzii în primăvara anului viitor. “Suntem destul de ambițioși și militarii noștri au propus martie sau aprilie ca și perioadă de constituire a acestei brigăzi multinaționale, asta înseamnă declararea capacității inițiale, în termeni de specialitate”, a explicat șeful statului. „De asemenea, pe baza inputului nostru și ținând cont de discuțiile care se derulează la Bruxelles în cadrul NATO, așteptăm propunerile structurilor de planificare ale Alianței în ceea ce privește Marea Neagră”, a adăugat Iohannis.

El a reiterat faptul că summitul NATO a fost un succes pentru România. Șeful statului a menționat în acest sens, prezența aliată înaintată pe partea sudică a flancului estic, unde se încadrează brigada mutinațională din România. De asemenea, țara noastră a obținut declararea Mării Negre ca fiind regiune de interes strategic,  similar Mării Baltice și Atlanticului de Nord. La acestea se adaugă perspectiva pentru prezența maritimă și navală la Marea Neagră. A treia decizie care a vizat România a fost declararea capacității inițiale a sistemului antirachetă de la Deveselu.

Brigada, pe umerii României

În ciuda afirmațiilor șefului statului privind succesul înregistrat de România, lucrurile sunt mult mai nuanțate. În ceea ce privește brigada multinațională, știm că România va asigur jumătate din militari, 2.500 de militari români din cei 5.000, că există o promisiune bulgară de participare și una poloneză. Nu știm nimic despre restul statelor care ar dori să participe. Cu alte cuvinte, este vorba doar de o promisiune de sprijin din partea NATO, care a lăsat, însă, pe umerii României misiunea de a convinge aliații să participe. În aceste condiții, se și explică declarația președintelui Iohannis, care a făcut referire la șase state dispuse să participe, dar, care, nu au confirmat, încă, angajamentul. 

Acest lucru reiese și din textul declarației finale de la summit. Documentul final conţine mai multe referirei la prezenţa NATO în zona Mării Neagre. „Ca parte a structurii de forţe a NATO (…) a fost stabilit în România comandamentul unei divizii multinaţionale pentru sud-est, care va prelua comanda unităţilor de integrare ale forţelor NATO şi pentru a oferi opţiuni flexibile de comandă şi control regional”, se menționează în document.  „Vom dezvolta, de asemenea, o prezență avansată/înaintată măsurată în partea de sud-est a teritoriului Alianței. Măsuri adecvate, măsurate pentru regiunea Mării Negre care să includă inițiativa românească pentru a stabili o brigadă-cadru multinațională pentru a ajuta la îmbunătățirea/antrenarea integrată a unităților aliate sub comanda Cartierului General Multinațional de Divizie Sud-Est va contribui la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței, la conștientizarea situațională și la demonstrarea de către NATO a intenției de a opera fără constrângeri. Va oferi, totodată, un semnal puternic de susținere pentru securitatea regională. Opțiunile pentru o prezență NATO aeriană și maritimă întărită urmează să fie evaluate”. 

Practic, NATO nu își asumă brigada de pe teritoriul României, sprijind țara noastră doar în măsura în care va reuși să realizeze aceste obiective. 
De altfel, la summitul de la Varșovia a apărut o distincție clară între deciziile care au vizat flancul nord-estic și cele care au vizat România. Mai precis, patru batalioane de 600 până la 1.000 de militari vor fi staţionate în ţările baltice şi Polonia. Grosul trupelor va fi furnizat de Statele Unite, Marea Britanie şi Canada. 

Mesaj rezervat către Turcia

De asemenea, CSAT a evaluat situaţia din Turcia. „ Ca membru NATO, România este interesată de asigurarea securității și stabilității în regiune, precum și de respectarea spiritului democrației și statului de drept. România s-a poziționat foarte clar față de tentativa de lovitură de stat, condamnând acțiunile împotriva ordinii constituționale și a instituțiilor democratice din Turcia. Turcia rămâne un partener strategic al României şi un aliat indispensabil NATO, un partener cheie al Uniunii Europene, dar şi un actor a cărui stabilitate şi ancorare în setul de valori comune euroatlantice şi europene este vitală pentru securitatea regională”, a comentat Iohannis. Fără a menționa numele președintelui Erdogan, Iohannis s-a declarat convins că partenerii turci sunt conştienţi de importanța pe care o au respectarea instituțiilor şi valorilor democratice, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Mai mulți oficiali europeni au cerut explicit autorităților de la Ankara respectarea drepturilor omului. Totodată, preşedintele a anunțat că a solicitat MAE să elaboreze şi să prezinte Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o strategie privind Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu această regiune.

Un alt subiect abordat la ședința CSAT a fost legat de atentatele teroriste din Europa, fiind prezentată o evaluare a stării de securitate a României din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă. Instituțiile abilitate au dat asigurări că nu există rațiuni care să determine ridicarea nivelului de alertă teroristă peste cel care este în prezent – albastru-precaut, a subliniat Iohannis, adăugând că informarea a fost făcută din perspectiva multiplicării atentatelor în Europa.

Concluziile  CSAT

*Brigada multinațională ar urma să fie constituită în martie-aprilie 2017 cu cel puțin șase aliați
*A fost evaluată situația din Turcia, menționându-se necesitatea respectării drepturilor omului
*Nu există rațiuni pentru creșterea nivelului de alertă teroristă
*A fost avizat proiectul privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul european

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă