Şeful Executivului, Dacian Cioloş, a afirmat, în cadrul unei dezbateri organizate de Grupul de Dialog Social (GDS), că nu ar accepta să lucreze sau să conducă un Guvern în componenţa căruia s-ar afla persoane asupra cărora planează suspiciuni, arătând că prim-ministrul ar trebui să aibă ultimul cuvânt în alegerea miniştrilor.
”În mod clar, pentru mine, într-un guvern pe care l-aş conduce sau din care aş face parte, în măsura în care aş avea un cuvânt de spus – şi clar ca şi prim-ministru cred că aş avea un cuvânt de spus – nu aş putea să accept să lucrez cu persoane asupra cărora planează acest gen de suspiciuni rezonabile şi acesta este principiul pe care l-am şi aplicat şi în acest an”, a declarat premierul Dacian Cioloş, amintind, în acest context, şi de remanierile făcute în Cabinetul său.
Din punctul său de vedere, premierul ar trebui să aibă ultimul cuvântul în alegerea miniştrilor pentru că Guvernul trebuie să fie o echipă.
”Aceleaşi principii, care de altfel sunt explicate şi în platformă (România 100 – n.r.), le-aş aplica şi la un guvern pe care l-aş conduce, cu atât mai mult cu cât el ar fi susţinut de partide şi în accepţiunea mea, un guvern nu se poate constitui doar prin impunerea anumitor oameni de către partide spunând această persoană cu numele şi prenumele acesta trebuie să facă parte din Guvern. Cred că şi prim-ministrul trebuie să aibă un cuvânt, chiar ultimul cuvânt asupra persoanelor, respectiv asupra indivizilor – nu vorbesc aici de proporţii, de reprezentare a unui partid sau altul în funcţie de negocierile din eventuala coaliţie sau alianţă – dar asupra persoanelor şi nu numai, pentru a mă asigura de integritatea lor, dar şi pentru că din punctul meu de vedere Guvernul trebuie să fie o echipă”, a arătat premierul.
Totodată, şeful Executivului a precizat că în ţările europene există o ”dimensiune a bunului simţ” datorită căruia, politicienii cu probleme penale nu sunt numiţi în funcţie, iar în cazul în care aceştia refuză să demisioneze, sunt obligaţi de către partid să plece.
”În cei patru ani şi jumătate, aproape cinci, pe care i-am petrecut la Bruxelles şi urmărind ce se întâmplă politic în celelalte state membre ale UE, există o dimensiune a bunui simţ în politică care face că în astfel de situaţii, chiar dacă nu eşti condamnat definitiv, nu mai vorbesc de cei condamnaţi penal definitiv, când eşti acuzat de anumite lucruri care riscă să pună în pericol credibilitatea pe o funcţie publică – şi aici nu vorbesc de drepturi legale de a fi ales sau de a fi numit pe o funcţie, ci e vorba de bunul simţ care e greu să-l legiferezi şi nici nu cred că poate fi legiferat. Politicienii respectivi decideau ei înşişi să se retragă sau, dacă nu, le era impus de partidul din care făceau parte să se retragă”, a subliniat Cioloş.
