Consilierul unui secretar de stat din MAI, Samuel Calotă, a demisionat, după ce, miercuri seară, un martor din dosarul Referendumului a declarat că acesta i-a oferit bani pentru a își retrage denunțul împotriva lui Liviu Dragnea, relatează Mediafax.
Samuel Calotă era consilierul secretarului de stat pentru Relația cu Parlamentul din MAI, Bogdan Tohăneanu.
Calotă a fost acuzat de Romică Parpalea, fost președinte al unei secții de votare din Alexandria, că i-a oferit acestuia din urmă 100.000 de euro pentru a-și retrage denunțul împotriva lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumului.
Citește și: Planurile mari ale lui Dragnea, amenințate de un denunț
Parpalea a susținut, miercuri seară, la Realitatea TV, că Samuel Calotă a făcut presiuni asupra sa.
“Am vrut sa merg în fața Ambasadei americane, să intru în greva foamei. Nu știți la ce presiuni am fost supus. Telefoane de amenințare cu număr ascuns și, după toată tevatura, a intervenit prin cineva prin care ne cunoșteam de mult timp. Acea persoană e consilierul personal al ministrului de Interne, Samuel Calota, care, la dumnealui în casă, cu presiune, m-a pus să scriu. Prima data m-a dezbrăcat, să vadă dacă am aparatură de ascultat de la DNA. (…) Domnul Calotă mi-a zis: ‘Romică, vin cu o propunere de la Dragnea: îți închidem dosarul’. I-am zis: ‘șefu, nu am nimic aici, dacă ei mi-au fabricat un dosar!’. Mi-a zis: ‘vă închidem dosarul și vă dăm suma de 100.000 de euro ca să vă retrageți denunțul împotriva lui Dragnea’. Calotă vorbea cu avocatul domnului Dragnea”, a susținut Parpalea.
Liviu Dragnea a fost prezent, luni, la primul termen al apelului din dosarul “Fraude la referendum”, discuţiile fiind amânate până în 23 noiembrie de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Apelul din dosarul Referendumului este judecat de un complet format din preşedinele ICCJ, Livia Stanciu, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglindea şi Maria Francisca Vasile.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi de unii dintre inculpaţi.
Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul “Fraudă la referendum”, că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acționând ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi “extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni” sau “cu forţa”.
DNA arată, în motivele de apel, că instanţa a greșit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, “cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.
Procurorii mai arată că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpați, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse “în cuantum concordant gravităţii faptelor”.
Anchetatorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»”.
“Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț , fiind dovadă palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acționat şi s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forța, conform voinței şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»”, au mai arătat procurorii.
Anchetatorii susţin că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.
