Două programe care vizează drumurile județene și eficiența energetică a clădirilor au fost lansate, marți, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Astfel, beneficiarii sunt îndemnați să sesizeze orice potențial element de corupție al evaluatorilor de proiecte, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Vasile Dîncu, informează Agerpres.
„Cele două axe pe care le deschidem astăzi – cele legate de reţeaua de drumuri judeţene şi creşterea eficienţei energetice pentru clădiri rezidenţiale – sunt programe care se adresează autorităţilor publice locale. (…) Ceea ce fac aceste programe este să sprijine dezvoltarea locală. La noi, dezvoltarea locală evident că are, în acest moment, o lipsă de resurse, (…) o lipsă de oameni care să facă proiecte, şi s-a accentuat în ultimii ani diferenţa de dezvoltare între zone. Ceea ce fac programele POR, în noua filosofie, este să încerce o concentrare financiară pe anumite zone, pentru ca prin fonduri europene şi prin fondurile de la bugetul de stat, prin resursele locale, să putem să omogenizăm cumva dezvoltarea, să aducem zonele mai sărace, mai puţin dezvoltate, cât mai aproape de o medie a dezvoltării României măcar şi, încet-încet, a dezvoltării Europei. Pentru ambele programe avem un termen de două luni de depunere a proiectelor”, a spus ministrul.
Dîncu a adăugat că, faţă de anii trecuţi, ghidurile aferente celor două programe sunt mai simple.
„În al doilea rând, aceste ghiduri presupun mai puţine documente pentru proiecte. Pe de altă parte, (…) sperăm să obţinem o perioadă mai mică de evaluare şi de selecţie a proiectelor. (…) Ne gândim şi la un timp de parcurgere a tuturor procedurilor până la semnarea contractelor care ar putea să fie între cinci şi opt luni”, a precizat ministrul.
Legat de axa privind drumurile judeţene, criteriile avute în vedere sunt mai simple şi mai uşor de punctat de către evaluatori, a susţinut ministrul.
„Evident, cu cât avem o investiţie care deserveşte o reţea mai mare demografică, cu atât este mai performantă şi va fi punctată suplimentar. Vorbim despre impactul strategic care poate fi evaluat în ce priveşte regiunea. (…) În fine, mai este punctat şi caracterul de unică legătură sau cea mai economică a comunităţilor aflate de-a lungul unui drum judeţean sau a întregii reţele. Deci, în aceste momente, credem că aceste proiecte au ca şi ghiduri un document mult mai simplu şi mult mai uşor de mânuit de către autorităţile locale şi credem că asta va scurta foarte mult termenele, inclusiv termenele de depunere”, a adăugat ministrul.
Potrivit ministrului Dezvoltării, la întreg POR-ul se încearcă folosirea unui singur model de contract standard pentru toate priorităţile de investiţie din acest program.
„Sperăm că în perioada de evaluare să dispară şi elementele care sunt exterioare ghidurilor, criterii în afara ghidurilor, sper ca sistemul de evaluatori să lucreze cinstit. În cazul în care beneficiarii observă orice urmă de influenţă, de corupţie sau altceva, noi îi aşteptăm cu sugestii şi cu reclamaţii, ca să spunem aşa, şi credem că aceste lucruri vor dispărea din faşă. Sper să dispară şi simpatii politice în ceea ce priveşte evaluarea programelor, vorbim de programe tehnice care ţin de dezvoltarea României”, a afirmat Dîncu.
Ministrul Dezvoltării Regionale a mai arătat că în noua abordare din exerciţiul financiar 2014 – 2020 se încearcă şi punctarea ”inteligenţei proiectelor”.
„Adică, există punctaje suplimentare pentru măsuri legate de dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse, de gen, nediscriminare şi alte elemente care ţin de durabilitatea proiectelor. Se încearcă astfel ca prin aceste noi strategii proiectele să devină mult mai adecvate unui viitor previzibil, cel legat de politicile în domeniul mediului, în domeniul schimbărilor climatice. Deci, credem că aceste programe vin deja cu un plus în a premia ceea ce înseamnă modernitate”, a subliniat Dîncu.
Potrivit ministrului, după ce va fi lansată şi aprobată Strategia de dezvoltare teritorială, un instrument important va fi Observatorul teritorial, pentru a vedea mai bine nevoile de dezvoltare pe zone.
Ministrul Dezvoltării Regionale a adăugat că, de exemplu, pe cele două axe prioritare lansate, proiectele care se află deja într-un grad avansat sunt punctate suplimentar. “Deci, cele care sunt la stadiul de idee nu au o la fel de multă forţă ca şi cele care sunt începute, proiectate, finanţate”, a mai spus Dîncu.
La rândul său, secretarul de stat în MDRAP Sorin Maxim a precizat că în cazul celor două axe din cadrul POR s-a încercat optimizarea acestora.
„Sumele totale sunt 807 milioane de euro cu tot cu cofinanţarea naţională (…) pentru zona de infrastructură de drumuri. La infrastructura de reabilitare termică discutăm de 447,75 milioane de euro. Sume care sunt pe alocare netă în valoare de 100%. Vom contracta până la 120%, intenţionăm să propunem o contractare până la 150% pentru a avea o absorbţie cât mai aproape de acest procent de 100% care e dorit de toată lumea, dar acest lucru se va regla pe parcurs. (…) Proiectele se vor depune în fiecare regiune la sediul agenţiilor pentru dezvoltare regională, unde, de altfel, se vor face şi evaluarea şi pregătirea proiectului până la semnarea contractului care va fi în parteneriat cu MDRAP”, a mai declarat Maxim.
Cât priveşte contribuţia beneficiarilor, el a explicat că în cazul axei privind drumurile judeţene este vorba de 2%, iar pe axa privind eficienţa energetică a clădirilor – “60% sunt bani din partea fondului”, iar “40% bani din parteneriatul autoritate publică împreună cu asociaţiile de proprietari, din care 25% trebuie să-i pună asociaţia de proprietari”.
„Discutăm aici de clădiri care au fost construite după anul 1950 până în 1990 şi, evident, care să spunem prin aceste lucrări de reabilitare vor reduce consumul de energie şi de agent termic, bineînţeles, poluarea. Se va calcula pe fiecare bloc şi scară de blocuri cât s-a redus atât consumul, cât şi zona de poluare”, a explicat Maxim.
Directorul general din MDRAP Gabriel Friptu a afirmat, la rândul său, că pe programul de drumuri judeţene sunt încurajate parteneriatele între Consiliile Judeţene, în vederea realizării unor trasee mult mai lungi care să traverseze mai multe judeţe.
„Alocările – cele 807 milioane de euro – sunt împărţite pe alocări regionale. (…) De asemenea, există limitări, minime şi maxime, discutăm de proiecte de minimum un milion de euro şi maximum 50 de milioane de euro, deci proiecte relativ mari. De asemenea, pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, cota de finanţare publică este mai mare, este de 20% faţă de cota pentru celelalte regiuni care este 15%, însă contribuţia beneficiarilor rămâne de 2%, diferenţa fiind acoperită de la bugetul de stat”, a declarat Friptu.
Directorul general a explicat că proiectele pot fi depuse timp de două luni de la momentul lansării. “Respectiv de astăzi, dacă suntem în 15 martie, începând cu data de 16 mai CJ-urile pot începe să depună proiecte la agenţiile pentru dezvoltare regională, având la dispoziţie şase luni până în momentul în care practic se închide această cerere de depunere. (…) Din datele pe care le avem, Consiliile Judeţene au majoritatea proiectelor pregătite cel puţin la fază de studiu de fezabilitate”, a precizat Directorul general din MDRAP.
