Hotărârea de guvern care face posibilă secretizarea foștilor ofițeri acoperiți poate vulnerabiliza activitatea SIE și există o serie de controverse legate de aprobarea actului normativ.
Hotărârea de Guvern 223/2013 privind lista informațiilor secrete de stat a fost aprobată de Executiv pe 30 aprilie 2013.
Un prim semn de întrebare este legat de nota de fundamentare a hotărârii care este semnată doar de directorul SIE, Teodor Meleșcanu. Cu toate acestea, Meleșcanu a negat că el ar fi inițiat actul normativ. Explicațiile se bat însă cap în cap cu precizările făcute de SIE, potrivit cărora actualizarea listei cu categoriile de informaţii clasificate secret de stat a fost iniţiată de către serviciu: “Documentul, elaborat la nivelul departamentului juridic, cu aportul de specialitate al tuturor structurilor instituţiei, a fost semnat de conducerea SIE şi, ulterior avizării, potrivit legii, a fost înaintat Guvernului spre aprobare”. Meleșcanu a susținut că actul normativ fusese inițiat în 2011, amânat și reluat abia acum. Însă, o asemenea situație nu îl exonerează de răspundere pentru că el a înaintat documentul spre aprobare Executivului și și-a asumat, juridic, demersul.
Întrebări fără răspuns
O altă afirmație a fostului director al SIE generează controverse. Întrebat dacă lista a trecut prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Meleșcanu a răspuns negativ și a oferit o explicație. “Listele nu sunt legate doar de categoriile de informaţii secrete ale serviciilor, ele conţin liste ale tuturor ministerelor şi instituţiilor din România care îşi clasifică în mod legal categoriile de informaţii ce constituie obiect de regim secret sau strict secret şi, în consecinţă, de la serviciile de informaţii, MAE până la ANSVSA sunt trecute şi aduse la zi ca urmare a faptului că sunt, de fapt, anexe la o HG şi nu au trecut niciodată prin CSAT”, a explicat Meleşcanu. Dacă listele se referă și la alte instituții, așa cum susține Meleșcanu, de ce a semnat doar directorul SIE nota de fundamentare? Dacă lista se referă doar la SIE. așa cum reiese din titlul hotărârii de guvern, rămâne în picioare întrebarea de ce nu a trecut documentul prin CSAT, fiind vorba de activitatea unui serviciu secret. Preşedintele Traian Băsescu a precizat, ieri, că nu i-a cerut fostului director SIE Teodor Meleşcanu liste cu ofiţeri acoperiţi, cum susţine acesta, ci l-a întrebat, în scris, dacă în Guvern sunt actuali sau foşti ofiţeri SIE şi dacă aceştia au fost “specializaţi”.
O altă controversă este legată de modificările aduse de hotărârea de guvern.
Președintele Traian Băsescu susține că au fost introduse, în premieră, în 2013, prevederi potrivit cărora sunt secrete și numele foștilor ofițeri acoperiți, nu doar ale celor aflați în activitate. SIE susține însă că o asemenea prevedere ar fi existat încă din 2002. ”Menţiunea potrivit căreia «datele referitoare la personalul din domeniul activităţii informative sunt secrete chiar şi după încetarea, în orice mod, a raporturilor de muncă sau serviciu» a fost inserată în aplicarea prevederilor art.12 alin (2) din HG nr. 585/2002, care dispun că pentru informaţiile clasificate SECRET termenul de clasificare este de «30 ani»”, se afirmă într-un comunicat al serviciului. Controversa nu poate avea un răspuns simplu de dovedit întrucât actul normativ din 2002, la care fac referire atât președintele, cât și SIE, are caracter secret și nu a fost publicat în Monitorul Oficial. În replică la comunicatul SIE, șeful statului a declarat că este surprins de faptul că SIE este angrenat în lupta politică, menţionând că sunt “neadevăruri” în comunicatul Serviciului, cum ar fi cel că nu era necesar avizul CSAT pentru Ordonanţa privind secretele.
Vulnerabilitățile din actul normativ
În schimb, actul normativ din 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial însoțit de o anexă care conține lista activităților SIE cu caracter secret – nu mai puțin de 34 de categorii de secrete. De exemplu, sunt menționate “sisteme de prelucrare automată a datelor (SPAD) și sisteme informatice de comunicații (SIC) care stochează, procesează și transmit informații clasificate strict secret de importanță deosebită”. Pe listă se mai află “structura organizatorică și efectivele Serviciului de Informații Externe pe timp de pace și la război” sau trimiteri la “direcțiile de acțiune ale Serviciului de Informații Externe și planurile de acțiune ale structurilor, rezultate din Strategia de Securitate Națională a României, Strategia Națională de Apărare, precum și din Planul Național de Priorități Informative aprobat de CSAT”. Actul normativ menționează “cooperarea cu organismele similare din străinătate, aprobată de CSAT, precum și rezultatele acesteia” sau “planurile operaționale ce conțin elementele de ansamblu privind pregătirea și întrebuințarea resurselor umane și materiale, evacuarea arhivei operative și conducerea efectivelor Serviciului de Informații Externe, în situații de criză și la război, precum și bugetul de cheltuieli pentru primul an de război”. Conținutul listei explică avertismentul președintelui Traian Băsescu, care este șeful CSAT: “Dacă aş fi un specialist – şi specialiştii au făcut-o deja, de la toate Serviciile –, după activităţile secret de stat pe care le are SIE i-aş face şi organigrama”.
