PNL intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Pentru reușita demersului ar mai fi necesare în jur de 100 de voturi, după cum au demonstrat cele mai recente evenimente din Parlament. „România liberă“ a încercat să identifice zonele politice din care PNL poate recupera diferența.
Citește și: PNL a început atacul împotriva Guvernului Ponta
Pentru aprobarea unei moțiuni de cenzură sunt necesare 283 de voturi. O serie de teste parlamentare recente au demonstrat care este situația în fiecare din cele două Camere ale Parlamentului. Astfel, Camera Deputaților a respins, ieri, moțiunea simplă a PNL legată de absorbția scăzută a fondurilor europene, cu 184 voturi „împotrivă”, 96 „pentru” și 21 de abțineri. Cum ședința de ieri s-a prelungit, trebuie menționat că la ora votului lipseau 17 deputați PNL, de la care este de așteptat să participe la moțiunea de cenzură, unde miza este mai ridicată.
În aceste condiții, PNL ar avea în jur de 113 voturi în Camera Deputaților. În Senat, situația este mai strânsă. Acum câteva săptămâni, când au intrat în competiție cu PSD pentru un loc la Curtea Constituțională, liberalii au obținut 73 de voturi, față de cele 87 ale PSD. Cu alte cuvinte, PNL are, în Senat și Cameră în jur de 186 de voturi (73+113), față de necesarul de 283. De unde ar putea fi obținut restul de voturi, necesar pentru debarcarea lui Ponta? Scenariul cel mai simplu ar presupune atragerea UNPR, UDMR și a parlamentarilor independenți.
Citește și: Orban vrea anchetarea felului în care s-a folosit fondul de rezervă din Guvernul Ponta
UNPR – 53 de parlamentari. Formațiunea condusă de Gabriel Oprea susține, oficial, Guvernul Ponta. Recent, însă, au apărut informații neoficiale, privind înființarea unor grupuri parlamentare ale UNPR atât în Senat, cât și în Camera Deputaților. În prezent, în ambele Camere, parlamentarii
UNPR sunt afiliați grupului PSD. Această posibilă mișcare poate avea două posibile explicații. Fie este făcută cu acordul lui Victor Ponta și ar putea fi o răsplată pentru rămânerea UNPR în coaliția de guvernare. O altă variantă ar fi că UNPR încearcă să se detașeze de PSD, dar vrea să o facă treptat pentru a vedea care este oferta PNL.
Neafiliați – 34 de parlamentari. Grupul independenților reprezintă o bază de selecție importantă pentru moțiunea de cenzură, fiind parlamentari care nu fac parte din nici un partid. O parte dintre aceștia s-au alăturat platformei lui Mircea Geoană, care nu s-a transformat, încă, în partid. Alți deputați independenți sunt demisionari din PP-DD, dar nu s-au înscris într-un alt partid. Aceștia au fost invitați să se înscrie în grupul PNL, fără a deveni membri de partid.
UDMR – 26 de parlamentari. Liderii PNL au avut tatonări cu cei ai UDMR, după plecarea acestei formațiuni din Guvern. Senatorii Uniunii au sprijinit candidatul PNL pentru Curtea Constituțională în bătălia din Senat. Cu toate acestea, atitudinea UDMR a fost în permanență, reținută, liderii formațiunii păstrând canale de comunicare și cu premierul Victor Ponta.
PC – 23 de parlamentari. Liderul PC, Daniel Constantin, este contestat de fondatorul formațiunii, Dan Voiculescu, aflat după gratii. Recent, Constantin a afirmat că este într-o situație „ireconciliabilă” cu Voiculescu, acuzând “mizeriile” lansate împotriva sa de trustul de presă controlat de omul de faceri. Voiculescu sprijină dorința lui Cristian Popescu Piedone de a deveni șef al partidului. Pe de altă parte, Piedone își propune să se distanțeze de PSD și să se apropie de tabăra Iohannis, stimulat de victoria acestuia în alegerile prezidențiale. Inițiativa fuziunii cu PLR a trezit noi nemulțumiri în PC, o parte dintre susținătorii lui Piedone amenințând cu demisia din partid.
PLR – 22 de parlamentari. PNL nu vrea negocieri oficiale cu formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de liberali de „trădare” după ce a părăsit partidul pentru a colabora cu PSD. În schimb, PNL încurajează revenirea individuală în partid a liberalilor care au plecat cu Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit informațiilor neoficiale care circulă în Parlament, PNL speră să repimească șapte-opt parlamentari PLR.
Minorități – 17 parlamentari. Grupul minorităților naționale, altele decât cea maghiară, se orientează, în general în funcție de câștigătorul scontat al unei bătălii. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în 2012 când grupul a susținut moțiunea de cenzură a USL împotriva Guvernului Ungureanu, mizând pe faptul că alianța dintre PSD și PNL este pe val. În prezent, grupul minorităților are un protocol cu Guvernul Ponta pe care îl sprijină fără a avea, însă, funcții guvernamentale.
PND – 16 parlamentari. Zece deputați au demisionat sau au fost excluși din PP-DD, anunțând că vor forma Partidul Național Democrat. Ei au obținuit aprobarea conducerii Camerei Deputaților pentru a schimba denumirea grupului din PP-DD în Democrat și Popular. Ulterior, la acest grup au aderat și cei șase deputați ai PMP. Sunt șanse mari ca noul grup parlamentar să sprijine moțiunea de cenzură a PNL. Cei care au părăsit PP-DD au făcut-o în urma unor conflicte cu Dan Diaconescu, căruia i-au reproșat tocmai semnarea protocolului de susținere a Guvernului Ponta. Pe de altă parte, PMP s-a declarat formațiune de dreapta și a criticat, în permanență guvernarea PSD.
Anchetă blocată de PSD
Majoritatea din jurul PSD a respins, ieri, și solicitarea PNL privind formarea unei comisii de anchetă asupra modului în care au fost cheltuiți banii din Fondul de rezervă bugetară în 2013 și 2014. Guvernul a continuat, în 2013, practica anilor precedenţi de a aloca sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare şi transparente, acest fond reprezentând, de fapt, o modalitate de a suplimenta fără control parlamentar bugetele unor instituţii, a anunţat, recent, Curtea de Conturi.
