Executivul a decis că unele societăți de stat vor putea cumpăra ce, cum și de la cine vor. În cazul în care se organizează, totuși, licitație, Executivul a ridicat obstacole în calea firmelor care ar putea contesta rezultatul.
Prin ordonanță de urgen-ță – modalitatea preferată când trebuie să rezolve subiecte sensibile, care ar putea naște discuții – Guvernul Ponta a modificat iar legislația achizițiilor publice. Practic, prin OUG nr. 51/2014, adoptată fără explicații și detalii, în ședința de joi a Guvernului, Cabinetul Ponta desăvârșește ceea ce a început anul trecut: liber la contractele pe bani publici.
Adio, nediscriminare și transparență
În urmă cu aproape un an, parlamentarii USL aprobau OUG nr. 77/2012 cu modificări substanțiale, iar premierul Ponta se apăra spunând ba că nu ar cunoaște ce au decis aleșii, ba că Executivul nu a fost de acord, dar a fost nevoit să se supună voinței Parlamentului. Pe de o parte, puterea umbla la pragurile peste care se impune organizarea de licitații, dublând suma minimă pentru achizițiile de produse sau servicii (de la 15.000 euro la 30.000 euro) și mărind de peste șase ori suma minimă pentru achizițiile de lucrări (de la 15.000 euro la 100.000 euro). Pe de altă parte, scotea din categoria autorităților contractante regiile autonome și companiile de stat care au caracter comercial, chiar dacă sunt cu capital integral sau majoritar de stat. Prin urmare, acestora nu li se mai aplică prevederile legii ce reglementează sistemul achizițiilor publice și nu mai sunt obligate să organizeze licitații.
Totuși, pentru a nu li se reproșa că au tot scos fără să pună ceva în loc, parlamentarii USL introduceau pentru entitățile menționate obligația de a elabora „norme procedurale interne, care să asigure respectarea principiilor nediscriminării și egalității de tratament, transparenței, proporționalității și recunoașterii reciproce“. Ei bine, prin OUG nr. 51/2014, adoptată joia trecută, Guvernul Ponta a scăpat regiile autonome și companiile de stat deja exceptate și de obligația elaborării acestor norme interne.
Dacă guvernanții nu au considerat necesar să explice public de ce au decis eliminarea obligației, o motivație scurtă găsim în nota de fundamentare a ordonanței de urgență: prevederile introduse anul trecut „exced cadrului legal aplicabil domeniului achizițiilor publice“, deoarece vizau „entități care funcționează în condiții normale de piață, care au profit și suportă pierderi și care nu au calitatea de autorități contractante“ (sic!).
Anul trecut, când au exceptat aceste regii și companii, reprezentanții puterii invocau drept argument faptul că prevederile referitoare la achizițiile publice le-ar fi blocat activitatea. Tot atunci, se enumerau pe lista societăților exceptate nume precum Plafar, Romaero, Tarom, Romavia sau Antibiotice SA.
Contestații doar cu garanții de bună conduită
Tot prin ordonanța de urgență adoptată în 26 iunie, Guvernul Ponta a stabilit unele obstacole în calea firmelor care se gândesc să conteste rezultatul licitațiilor publice. Este vorba de obligația constituirii unei garanții de bună conduită, pe care firma trebuie să o pună la dispoziție din momentul depunerii contestației și până la soluționarea definitivă a acesteia. În funcție de valoarea și tipul contractului pentru care a fost organizată licitația, garanția poate ajunge la 100.000 euro și ea va fi pierdută dacă este respinsă contestația. Suma va intra în bugetul instituției care a organizat licitația. Până acum, autoritatea contractantă reținea contestatarului o parte din garanția de participare depusă, dacă contestația era respinsă, dar sumele nu erau foarte mari.
Potrivit OUG nr. 51/2014, firma care contestă va trebui și „să justifice interesul legitim“ care o determină să facă demersul.
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, garanția de bună conduită ar fi fost introdusă pentru a proteja autoritățile contractante de contestațiile abuzive.
Din nota de fundamentare a ordonanței mai aflăm că descurajarea contestațiilor poate îmbunătăți absorbția fondurilor europene. Altfel, „dacă ritmul lent de implementare a proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale și de Coeziune se păstrează și în semestrul II al anului 2014, sumele solicitate spre rambursare CE în anul curent vor totaliza aproximativ 900 milioane euro“. Adică, se vor pierde circa 2 miliarde de euro.
