Îndrumătorul tezei de doctorat a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție a intervenit în controversa privind lucrarea Laurei Codruța Kovesi, acuzată de deputatul Sebastian Ghiță că ar fi plagiat, precizând că articolele academice pe care aceasta le-a citat îi aparțineau, însă erau semnate cu numele de dinainte de căsătorie.
„Articolele respective erau tot articolele doamnei Kovesi semnate cu numele Lascu, numele de fată, înainte de a se mărita. Cei care au citit lucrarea, furaţi de faptul ca pasajele redate sunt semnate în nişte articole publicate cu numele Lascu şi au spus: Kovesi a plagiat pe Lascu. Numai că Laura Lascu era Laura Codruţa Kovesi, măritată între timp”, a declarat profesorul Viorel Pașca, pentru Digi24, după ce în presă au apărut speculații că șefa DNA ar fi folosit citate din articole scrise de o persoană pe nume Laura Lascu.
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus, marţi, la Parchetul General, un autodenunţ în care susţine că a participat, împreună cu mai mulţi demnitari ai statului român, la falsificarea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a șefei DNA.
„M-am decis să vin la Parchetul General şi să fac un lucru care mă apasă şi cred că este motivul pentru care nmi s-au întâmplat toate astea în ultimii doi ani. Am venit să aduc un autodenunţ, care vizează felul în care eu şi mai mulţi demnitari ai statului român au participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi”, a declarat deputatul Sebastian Ghiţă, la intrarea în Parchetul General.
Potrivit acestuia, comisia care trebuia să stabilească daca teza Laurei Codruța Kovesi a plagiat nu s-a întrunit niciodată.
Parlamentarul susţine că procurorul-şef DNA avea cunoştinţă de cele întâmplate.
“În momentul în care s-a pus plagiatul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, pentru a o proteja la acel moment pentru că toţi credeam că face un bine în România, am luat decizia ca acel raport, în baza căruia consiliul din minister a decis că teza nu este plagiată, am luat decizia să îl schimbăm, să îl falsificăm. Mai mulţi demnitari ai statului român împreună cu mine. Dânsa (Laura Codruţa Kovesi – n.r.) avea cunoştinţă de ceea ce făceam noi (…) Acea comisie nu a făcut nimic şi acel raport vine şi spune că teza Laurei Codruţa Kovesi nu este un plagiat şi eu pot să spun că acea comisie nu s-a întrunit niciodată, iar raportul a fost scris în Guvernul României“, a adăugat Sebastian Ghiţă.
În replică, DNA a transmis un punct de vedere al procurorului șef, în care precizează că, în situația în care este depusă o sesizare de orice natură (denunț, autodenunț, plângere), este obligația procurorilor să verifice și să clarifice, în raport cu prevederile legii, toate aspectele sesizate și să dispună măsurile legale.
„Cu referire la teza de doctorat Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal, țin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparține în totalitate și că nu am plagiat. Afirmațiile defăimătoare ale persoanelor cercetate de DNA, de o vehemență fără precedent în acest an, au făcut obiectul sesizărilor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii care a constatat că acestea aduc atingere prestigiului și credibilității magistraților”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Totodată, ea a revenit cu un punct de vedere publicat în anul 2012.
„Teza de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” face trimitere la toți autorii și lucrările citate, iar caracterul de noutate și valoarea științifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituției organizatoare, iar susținerea lucrării a fost publică. Ca orice teză de doctorat, lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor. Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul reprezintă aspecte de generalitate, nu de conținut. Volumul de informație pe care îl cuprinde teza poate duce la apariția unor erori materiale de dactilografiere, chiar și privind numele unor autori. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul publicat de 6 ani pe site-ul MP. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul. Teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifiice a unui alt autor, iar lucrările indicate în cuprinsul articolului sunt menționate ca sursă bibliografică. Spre exemplu, în cuprinsul articolului se face trimitere în mod repetat la lucrarea autorilor Gheorghiță Mateuț și colaboratorii cu titlul Traficul de ființe umane. Infractori, victimă, infracțiune. – despre care se susţine că nu ar fi fost menţionată, deşi este citată în cuprinsul tezei de doctorat la paginile 222, 225, 224, 234, 240, 260, 273, 274, 278, 282, 284 și 290 –a se vedea Pe de altă parte, în situațiile în care același citat al unui autor se regăsește atât în teza de doctorat cât și în altă lucrare, a fost citat doar autorul inițial, potrivit normelor uzuale de redactare a lucrărilor științifice. Unele paragrafe indicate în articol, prezentate ca fiind însușite de la alți autori, reprezintă în fapt definiții ale infracțiunilor care se regăsesc în texte legale și în convenții internaționale, ori evoluții ale infracționalității prezentate în rapoartele de activitate ale structurilor Ministerului Public, care nu intră în obiectul dreptului de autor.”
În 2012, Consiliul Naţional de Etică a decis că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.
