Președintele Klaus Iohannis va avea, astăzi, consultări cu partidele politice pe prioritățile legislative ale sesiunii parlamentare, precum votul în diaspora, finanțarea campaniilor și a partidelor și ridicarea imunității parlamentare. Consultările au loc în contextul în care legislația electorală are numeroase lacune, iar politicienii par dornici să amâne subiectele fierbinți, a căror rezolvare a fost solicitată de alegători.
Imediat după alegerile prezidențiale, liderii partidelor parlamentare au promis că vor rezolva problemele legate de votul din diaspora, după ce zeci de mii de români din străinătate nu au reușit să își exprime opțiunea pentru alegerea șefului statului. De atunci însă, evenimentele au luat altă turnură. Pe de o parte, membrii comisiei de cod electoral au stabilit ca prioritate legea alegerilor locale, deși nu a existat nicio solicitare a electoratului de modificare a acestor reglementări. În paralel cu amânarea discuțiilor privind votul din diaspora, o serie de lideri ai coaliției de guvernare au început să pună la îndoială soluțiile practice pentru asigurarea acestui drept.
Votul electronic, îngropat?
Astfel, Eugen Nicolicea (UNPR), ministru pentru Relația cu Parlamentul, a susținut, recent, că introducerea votului prin corespondenţă şi a celui electronic ar duce la dispariția secretului votului. „Acest secret la noi este atât de puternic menţinut în conştiinţa publică încât, dacă doi bătrâni, soţ şi soţie, intră împreună în cabina de vot pentru că nu văd bine sau să se sfătuiască, aceasta este infracţiune. Şi atunci punem problema: de ce ar mai fi aceasta infracţiune dacă pot să stea acasă, să se sfătuiască şi cu nepoţii, care, eventual, votează în locul lor contra a o bere?”, a fost justificarea lui Nicolicea.
Referitor la votul electronic, deputatul UNPR a susținut că electoratul român nu are încredere în acesta. „În momentul de faţă, n–au încredere că rezultatul este corect nici când introduc buletinul în urnă, dar vă imaginaţi într-un sistem în care ei nu văd cum se transmite semnalul şi votul în altă parte”, a comentat Nicolicea. La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (PLR), a susținut că votul prin corespondenţă şi cel electronic prezintă deficienţe, din cauza “posibilităţii de alterare a votului, ca să nu spun chiar de fraudare”. „Pentru cei cu o conştiinţă civică politică redusă a da plicul cu vot pentru o sumă de bani sau pentru un mic şi o bere la o fiestă în străinătate nu cred că e o mare problemă”, a spus Tăriceanu, deși la ultimul scrutin românii din străinătate au demonstrat că nu au carențe în ceea ce privește simțul civic. Preşedintele Senatului a mai spus că votul electronic “poate să fie o soluţie la prima vedere”, dar comportă „complicaţii tehnice care au fost relevate de specialişti din domeniu”.
Ping-pong cu numărul de parlamentari
O altă solicitare a alegătorilor, eludată de politicieni, este reducerea numărului de parlamentari la 300. Potrivit declarațiilor făcute atât de Victor Ponta, cât și de Valeriu Zgonea, în viziunea PSD Legislativul ar urma să aibă peste 400 de parlamentari: 300 de deputați, 100-110 senatori, 18 reprezentanți ai minorităților și șase reprezentanți ai diasporei. La rândul său, vicepreședintele PNL, Mihai Voicu, a declarat că liberalii susțin reducerea numărului de parlamentari, însă dacă se va ajunge la 300 de aleși, conform referendumului din 2009, grupul minorităților naționale ar deveni, ca pondere, “al treilea partid al României”. Reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost stabilită prin referendumul din 2009, care face obiectul unei decizii a Curții Constituționale din 2012 în care se menționează că această măsură nu poate fi ignorată, chiar dacă referendumul a fost consultativ.
O altă problemă delicată pentru Legislativul de la București este cea a finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice. Câteva scandaluri din ultima perioadă au relevat vulnerabilitățile în acest domeniu.
Finanțarea, o problemă fierbinte
Acuzat de luare de mită și spălare de bani în dosarul Microsoft, Gabriel Sandu le-ar fi spus procurorilor că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicațiilor (2009-2010) ar fi finanțat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro. Într-un alt dosar, DNA îl acuză pe Toni Greblă, la aceea vreme candidat pentru Senat din partea PSD, că în octombrie 2012 ar fi primit materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv “șase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină și alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale”.
De asemenea, DNA îi acuză pe deputații PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova că, în 2012, au intervenit pe lângă Horia Hăhăianu pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului SC Energomontaj IEA – Sucursala Bucureşti SA, să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport pentru organizaţia Bacău a partidului, cu prilejul unei deplasări electorale la Bucureşti. Controlul finanțării partidelor politice este efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituție a cărei conducere este numită tot de către politicieni, desemnările fiind efectuate de Parlament, președinte și prim-ministru. Pe de altă parte, AEP urmărește, în campanie, doar registrele contabile din luna premergătoare alegerilor, iar în acestea poate verifica doar provenienţa veniturilor, nu şi urma cheltuielilor. În aceste condiții, datele oficiale, publicate în Monitorul Oficial până la 1 aprilie anul următor, sunt, mai degrabă, o glumă.
Cel mai elocvent exemplu: Gabriel Sandu a donat, oficial, 12.300 de lei în 2008, la alegerile parlamentare, și nu apare pe lista oficială a sponsorilor în 2009, la alegerile prezidențiale.
